Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit unui contract încheiat acum patru ani, între statul român şi o firmă italiană, Brăila ar fi trebuit să beneficieze, începând cu noiembrie 2008, de o staţie de epurare ultramodernă. Tot ce s-a făcut între timp a fost montarea unui panou pe care scrie “Aici se va ridica staţia de epurare”. Contractul cu firma italiană a fost reziliat, iar procedura de angajare a unui nou constructor a luat-o de la capăt. Termenul de finalizare a obiectivului a fost extins pînă în 2010, însă puţini mai cred că proiectul va fi gata la timp.
Începînd de sâmbătă, 1 noiembrie, Brăila ar fi trebuit să beneficieze de o staţie de epurare modernă care să protejeze Dunărea de mizeria din apele uzate scurse în canalizarea municipiului. Acesta era termenul de finalizare prevăzut într-un contract încheiat, în 2004, între Ministerul Integrării Europene şi firma italiană Termomecanica. Numai că tot ce s-a făcut în cei patru ani scurşi de la parafarea contractului în valoare de 19,48 milioane de euro a fost montarea unui panou care indică locul unde trebuie construită staţia. A trecut un an, au trecut doi, a trecut şi al treilea iar italienii de la Termomecanica nici măcar n-au început să sape fundaţia. Autorităţile brăilene au fost indignate iar Ministerul Integrării Europene a rezilitat contractul. Dar, deşi nu şi-au făcut treaba, italienii s-au simţit nedreptăţiţi şi au dat statul român în judecată. “În momentul de faţă, procesul între Termomecanica şi Ministerul Integrării se află în atenţia unui tribunal internaţional”, ne-a declarat primarul Brăilei, Aurel Simionescu. Tot primarul ne-a spus că procedura de angajare a unei noi firme se află într-o fază destul de avansată. “S-a iniţiat o licitaţie şi s-a ajuns la evaluarea ofertelor. În cîteva săptămâni, s-ar putea să ştim noua firmă desemnată să construiască staţia de epurare”, ne-a informat Simionescu. Acesta este conştient că lucrările nu vor putea începe, efectiv, decît în primăvara anului viitor dar speră ca, de data asta, noul termen de finalizare prevăzut în contract, mai exact anul 2010, să fie respectat.
20,7 MILIOANE DE EURO NERAMBURSABILI
Trebuie menţionat că, pentru a se conforma cerinţelor Uniunii Europene, ce nu concepe existenţa unui oraş riveran la Dunăre, de talia Brăilei, fără o staţie performantă de epurare a apelor uzate, primăria acestui municipiu a reuşit să atragă o finanţare externă nerambursabilă de 20,7 milioane de euro. Consiliul Local Municipal a contribuit cu 6,8 milioane de euro, ridicînd la 27,5 milioane euro suma ce s-ar fi putut investi într-un astfel de proiect. Asta se întîmpla în urmă cu patru ani. La vremea respectivă, a fost organizată, de către Ministerul Integrării Europene, cu supervizarea unei comisii UE, o licitaţie pentru găsirea unui constructor. Au participat firma italiană “Termomecanica”, firma germană “Passavant” şi consorţiul “Aquater” – “Athena” Grecia. Cea mai bună ofertă a fost considerată cea a italienilor, care s-au lăudat că pot face lucrarea cu doar 19,48 milioane de euro. Deşi experţii guvernamentali români au atras atenţia că soluţia tehnică prezentată de “Termomecanica” nu se poate implementa la un preţ atît de redus, oficialii europeni – care au avut ultimul cuvânt, fiindcă finanţarea proiectului era acoperită în proporţie de 75% de UE –le-au dat contractul italienilor.
DUNĂREA, UN WC PUBLIC
În momentul de faţă, Dunărea reprezintă un adevărat WC public pentru Brăila, deoarece toate mizeriile care ajung în canalizarea oraşului se scurg direct în fluviu, fără o epurare prealabilă. Cît de mizerabilă este apa din canalizare trimisă în fluviu se poate simţi la gura de evacuare a vechiului canal colector al municipiului. În imediata ei apropiere se află poarta de acces în incinta unei firme private. “Să veniţi vara aici, să vedeţi duhoare de la canalul ăsta! Am intrat în Uniunea Europeană cu putoarea la nas”, ne-a spus un angajat al firmei în cauză.
Potrivit directorului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila, Aurel Bănuţă, această situaţie nu mai poate continua. “Imaginea României ar avea de suferit, în relaţia cu Uniunea Europeană, dacă, pînă în 2010, marile oraşe riverane la Dunăre, cu peste 100.000 locuitori, nu vor avea staţii moderne de epurare”, ne-a declarat Bănuţă.
La rîndul lor, ecologiştii consideră că lucrurile ar fi stat cu totul altfel, dacă autorităţile s-ar fi implicat mai mult. “Până acum, legea a fost foarte permisivă iar factorii care ar fi trebuit să ia atitudine faţă de aceste abuzuri împotriva mediului înconjurător nu au realizat importanţa unei staţii de epurare moderne. Între timp, legea s-a înăsprit iar autorităţile sunt obligate să ia măsuri rapide. Oricum, dacă toată lumea ar fi conştientizat gravitatea poluării Dunării, probabil că lucrurile ar fi intrat de mult pe un făgaş bun”, ne-a declarat Cornel Apostol, preşedintele organizaţiei ecologiste “Eco Alpex 024”.
