x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Scandalul neacreditării ambasadorului olandez la Bucureşti ia proporţii. Ambasada Olandei: "Din respect pentru preşedinte, nu comentăm"

Scandalul neacreditării ambasadorului olandez la Bucureşti ia proporţii. Ambasada Olandei: "Din respect pentru preşedinte, nu comentăm"

de Marina Constantinoiu    |    10 Apr 2012   •   06:43
Scandalul neacreditării ambasadorului olandez la Bucureşti ia proporţii. Ambasada Olandei: "Din respect pentru preşedinte, nu comentăm"

Jurnalul National a scris despre refuzul Cotrocenilor de a-l acredita pe ambasadorul Olandei la Bucuresti

Dupa ce Jurnalul National isi informa, marti, cititorii despre modul deloc diplomatic in care Romania gaseste de cuviinta sa se razbune pe refuzul Olandei de a o accepta in Schengen, presedintele Traian Basescu amanand momentul acreditarii ambasadorului olandez la Bucuresti, Matthijs van Bonzel, iata ca in Olanda apar deja reactii politice.

Partidul Laburist, aflat in opozitie, i-a cerut ministrului adjunct al Afacerilor Externe, Ben Knapen, sa ofere explicatii in legatura cu neobisnuita situatie. Ambele tari sunt membre ale Uniunii Europene, deci situatia este absolut iesita din comun: ambasadorul unei tari membre nu isi poate incepe oficial misiunea, desi se afla la post de aproape o jumatate de an! "Traian Basescu amana momentul investirii ambasadorului Olandei in Romania, care este marcat de prezentarea scrisorilor de acreditare fara a exista o explicatie din partea Palatului Cotroceni', arata Jurnalul National.

"Partidul Laburist din Olanda a cerut ministrului adjunct de Externe Ben Knapen explicatii in legatura cu amanarea acreditarii ambasadorului olandez la Bucuresti, in contextul in care cercurile diplomatice avanseaza ideea ca Romania blocheaza acreditarea pe fondul disensiunilor privind acceptarea Romaniei in Spatiul Schengen', relateaza acum postul Radio Netherlands, preluat de site-ul expatica.com. Titlul articolului despre scandalul diplomatic care mocneste este unul graitor: 'Romania este inca furioasa pentru refuzul privind Schengen'. De asemenea, conform postului de radio citat, presedintele Camerei de Comert romano-olandeze din Bucuresti a discutat despre aceasta problema cu politicienii olandezi.

Inca din decembrie astepta acreditarea
Misiunea diplomatica a Olandei la Bucuresti preciza inca din decembrie ca ambasadorul isi exprima speranta ca va prezenta scrisorile de acreditare cat mai curand posibil presedintelui Romaniei.
Diplomatii speculeaza ca atitudinea Bucurestiului este legata de refuzul Olandei de a accepta aderarea Romaniei la Schengen.

Guvernul de la Haga argumenteaza ca Romania si Bulgaria inca nu sunt pregatite sa adere la Schengen pentru ca nu ar combate eficient coruptia si infractionalitatea organizata. O eventuala decizie a Olandei ar putea fi luata in aceasta toamna, dupa prezentarea raportului Comisiei Europene privind reforma justitiei si lupta anticoruptie din Romania.

Amanare din cauza amanarii
La 27 octombrie 2011, Tanya von Grool, ambasadorul Regatului Tarilor de Jos (denumirea oficiala a Olandei), isi incheia misiunea la Bucuresti si era primita, conform protocolului, la Traian Basescu, reamintea marti Jurnalul National. Conform comunicatului emis de Palatul Cotroceni: "Presedintele Romaniei a multumit ambsadorului pentru activitatea depusa la Bucuresti si a reiterat dorinta partii romane ca relatiile romano-olandeze sa se desfasoare pe baze pragamatice si corecte". Dupa cateva zile, noul ambsador, Johannes Hendrik Matthijs von Bonzel, soseste la Bucuresti, pentru a reprezenta interesele Olandei, tara membru in UE si in Alianta NATO.

Problemele reprezentarii oficiale a Olandei in Romania, intr-un moment tensionat intre cele doua tari "din cauza Schengen', se adauga la "razboiul declaratiilor" declansat de oficialii de la Bucuresti. Pozitia Olandei, dar si cea a Finlandei erau deja clare: ele se opuneau intrarii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen. Eforturile Romaniei de a convinge ca sunt indeplinite conditiile de aderare la spatiul european de libera circulatie nu au reusit. Drept raspuns, la Bucuresti s-a reactionat cu miscari considerate naive si chiar primitive.

Desigur, nu exista o "norma" in durata asteptarii, dar cutuma in lumea diplomatiei este ca acreditarea in tara-gazda se face intr-un termen rezonabil de maximum 60 de zile. Privind la "norma" din ultimii ani, nu exista o depasire a acestei durate de la sosirea la Bucuresti a ambasadorului numit si primirea oficiala la Presedintie.

Ce spune ambasada: "Din respect pentru presedinte, nu comentam'
Ambasada Regatului Tarilor de Jos a remis un raspuns nu foarte detaliat, dar, asa cum era de asteptat, foarte diplomatic cu privire la intregul scandal. "Ambasada Regatului Tarilor de Jos confirma ca ambasadorul van Bonzel nu i-a prezentat inca presedintelui Basescu scrisorile de acreditare. Este prerogativa sefului statului. Din respect pentru seful statului, ambasadorul nu poate si nu va face niciun comentariu', se arata in comunicatul remis catre Jurnalul National si Antena 1 de catre Sectia de presa a Ambasadei Regatului Tarilor de Jos la Bucuresti. (Irina Cristea)

Cat poate astepta un ambasador acreditarea?
"Un ambasador neacreditat nu poate decat sa astepte. El este numit si atat, nu poate sa isi exercite functia de ambasador plin pana nu este primit de presedinte. Nu poate face nimic. Pana atunci, omul notificat la Ministerul Afacerilor Externe ca insarcinat cu afaceri va reprezenta statul respectiv.
Exista o cutuma, o mica intelegere, ca o astfel de situatie poate dura doua luni. Peste perioada asta, daca seful statului este ocupat, bolnav sau, ma rog, altceva, nimeni nu poate sa faca nimic. Nu exista nicio 'pedeapsa' catre statul care primeste pentru o astfel de situatie. Se poate insa ca statul care l-a trimis sa se supere, sa il cheme la consultari, acasa, si sa il retrimita cand doreste el, a explicat, pentru Antena 1, dr. Vasile Leca, fost ambasador al Romaniei in spatiul ex-iugoslav. (Irina Cristea)

Ce comenteaza parlamentarii olandezi
"Cred ca este regretabil. Este un raspuns gresit pe care presedintele Romaniei il transmite Guvernului olandez.
E o mica provocare. Ar fi mai bine ca presedintele Romaniei sa primeasca scrisorile de acreditare ale ambasadorului olandez, si, intre timp, ii poate explica ambasadorului care sunt problemele pe care le avem in acest moment. E o situatie nepotrivita intr-un moment nepotrivit', a declarat pentru Antena1 Wim van de Camp, europarlamentar olandez din grupul PPE.
"Cred ca nu ajuta cu nimic, cred ca doar agraveaza situatia. E ceva neobisnuit. Politicienii obisnuiesc sa aiba dispute publice, dar exista, intotdeauna, legaturile diplomatice. De aceea, sper ca presedintele Romaniei va accepta scrisorie de acreditare curand', a declarat, la randul sau, Sophie in 't Veld, europarlamentar olandez din grupul Liberalilor si Democratilor Europeni.

Grupul de prietenie, dusman cu Olanda
Reactia pedelistilor din Grupul parlamentar de prietenie cu Olanda este simptomatica pentru nivelul de intelegere al rostului lor. Ei au sarit la unison sa-l apere pe Traian Basescu in scandalul diplomatic produs de amanarea acreditarii ambasadorului Olandei la Bucuresti. Nimeni din acest grup nu a sesizat public situatia de criza dintre cele doua tari amplificata de gestul neuzual si in afara normelor diplomatice al presedintelui Basescu.

In plus, nici parlamentarii, nici Palatul Cotroceni nu pricep ca ambasadorul pus sa astepte cu lunile acreditarea este reprezentantul oficial al Reginei Beatrix a Regatului Tarilor de Jos si nu al unui grup de politicieni aflat in disputa pe problema Schengen.

"Este problema presedintelui", ne-a declarat senatorul Iulian Urban fost PDL, dar afiliat la PDL. El ii da dreptate indirect sefului statului, atacand Ambasada Olandei: "Ne lua mistouri de cate ori i se sesiza vreo problema legata de afaceristii olandezi rau-platnici. Olanda se uita de sus", a plusat Urban, ocolind raspunsul la intrebarea daca prin exemplul sau nu-i da dreptate presedintelui Basescu. El a conchis totusi ca politica nu trebuie sa aiba de-a face cu diplomatia.

"Reactia lui Traian Basescu este a unui bun roman", sustine si deputatul Mihai Saniuta, fost PSD, in prezent independent. "Este dreptul lui de a amana acreditarea ambasadorului, atat timp cat romanii sunt considerati cetateni de mana a doua", continua el, subliniind ca respecta punctul de vedere al sefului statului. SI, pentru a fi si mai convingator, ne ofera si baza legala a celor afirmate: articolul 91(3) din Constitutie care spune ca reprezentantii diplomatici sunt acreditati pe langa presedintele Romaniei. Celor care sustin ca decizia lui Traian Basescu nu se incadreaza in tiparele diplomatice, Saniuta le transmite ca nici cea a Olandei nu se incadreaza, deoarece respingerea accesului Romaniei in spatiul Schengen este o decizie politica.

"Nu pot sa comentez. Nu cunosc subiectul si nici motivele si argumentele pentru care este amanata acreditarea ambasadorului olandez", se scuza deputatul PDL Marius Dugulescu, sfatuindu-ne sa ne adresam Administratiei Prezidentiale pentru a lamuri problema. Ii readucem aminte ca este membru al grupului de prietenie parlamentara cu Olanda, ca aceasta este un partener economic important, ca avem nevoie de ea in perspectiva deciziei privind aderarea Romaniei la Schengen. Da, dar activitatea parlamentara e una, cea diplomatica e alta, argumenteaza deputatul, adaugand ca relatiile dintre Romania si Olanda trebuie sa fie in termeni normali, de partea ambelor parti.

×