Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Costică Constanda vrea să dea Parcul Bordei în schimbul Satului Francez, catalogat drept cartier de lux, făcut din banii bucureştenilor. Schimbul se va face luând în calcul doar 28.000 de metri pătraţi din zona verde, pe 5.000 putându-se construi în continuare. Pe vilele construite în Satul Francez, afaceristul este pus să plătească în jur de 7 milioane de euro, asta în condiţiile în care în 2004 municipalitatea a dat 12 milioane de euro.
Costică Constanda vrea să dea Parcul Bordei în schimbul Satului Francez, catalogat drept cartier de lux, făcut din banii bucureştenilor. Schimbul se va face luând în calcul doar 28.000 de metri pătraţi din zona verde, pe 5.000 putându-se construi în continuare. Pe vilele construite în Satul Francez, afaceristul este pus să plătească în jur de 7 milioane de euro, asta în condiţiile în care în 2004 municipalitatea a dat 12 milioane de euro.
După o pauză de câteva luni, cazul Parcului Bordei revine pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General programată pentru joi. Costică Constanda, proprietarul zonei verzi, vrea mai nou Satul Francez, dar şi o parte din Bordei. Negocierile din aceste zile de la Primăria Capitalei vor avea ca subiect doar 28.000 de metri pătraţi din Parcul Bordei, şi nu 33.000, atât cât este suprafaţa totală. Pe cei aproximativ 5.000 de metri pătraţi, pe care afaceristul susţine că i-a vândut, deşi nu aduce nici o dovadă în acest sens, se poate construi în veselie. Cu alte cuvinte, o parte din parc tot va fi distrusă.
"Vom supune în dezbaterea Consiliului General, în şedinţa de joi, proiectul care vizează schimbul de terenuri între Constanda şi Satul Francez. S-a făcut o evaluare a celor două terenuri care este echivalentă. S-au luat în calcul doar 28.000 de metri pătraţi, astfel Primăria Capitalei rămânând în Satul Francez doar cu acel Club care este o sursă de venituri pentru Capitală", ne-a declarat Ionuţ Popa, viceprimar general al Bucureştiului. Cât despre vilele de lux din Satul Francez, aflate în administrarea Primăriei Capitalei din 2004, Popa susţine că afaceristul va fi obligat să plătească valoarea construcţiilor şi să preia şi contractele aflate în derulare.
ISTORIC. Satul Francez a fost construit pe vremea primarului Crin Halaicu, în urma asocierii dintre Primăria Capitalei şi "Bouygues", companie franceză care a investit în World Trade Center. Cartierul a fost iniţial destinat expatriaţilor, însă, după ce WTC a început să fie dator la stat, Satul a fost preluat inţial de AVAS, într-un final ajungând în administrarea municipalităţii. În aceste condiţii, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat proiectul construirii acestor vile în interiorul complexului rezidenţial. Locuinţele au fost ocupate de oameni de afaceri şi angajaţii marilor companii din Bucureşti, chiriile fiind de peste 5.000 de euro pe lună.
"Acest proiect de schimb apare peste noapte. Primăria Capitalei primeşte anual aproximativ trei milioane de euro din chirii. În 2004, când s-a preluat Satul Francez, municipalitatea a plătit 12 milioane de euro. Sunt totuşi nişte bani. Avem o găină cu ouă de aur şi noi vrem să scăpăm de ea", ne-a declarat Victor Adâr, consilier general.
GREŞEALÅ. Mutarea Satului Francez la municipalitate s-a făcut cu puţin timp înainte ca primarul general Traian Basescu să plece de la Primărie la Cotroceni. În aceeaşi perioadă, Băsescu a semnat şi controversata dispoziţie prin care i-a atribuit, la schimb, 3,3 hectare de teren pe malul Lacului Floreasca lui Costel Constanda, care cumpărase dreptul de moştenire de la Lincaru, proprietarii de drept ai terenului pe care se ridicase Satul Francez. Cartierul de lux a fost construit înainte ca Legea 10 să apară, familia Lincaru revendicând terenul abia în 2003. Graba edilului-şef de atunci, actualul preşedinte, a fost suspectă, ulterior ieşind la iveală faptul că Parcul Bordei mai fusese revendicat şi de familia Angelescu, dezvăluire făcută de Jurnalul Naţional încă din vara anului trecut. Cazul a fost imediat acoperit. Prefectura a dat familiei Angelescu cinci terenuri în zone bine cotate ale Capitalei pentru a renunţa la lupta judiciară pentru zona verde rămasă astfel integral în mâinile lui Costică Constanda.
