Pastrarea limbii romane si a legaturii cu tara. In Basarabia, Ucraina, Serbia, Bulgaria si Ungaria, comunitatile lupta pentru ca oamenii sa poata spune cu voce tare ca sunt romani. Intre Moscova si Bruxelles. Cat de romani se simt basarabenii? Parerile sunt impartite.
Exista doua curente in opinia lui Dumitru Mise, tanar politician de la Chisinau. "Unul este inventat anume pentru a directiona populatia neinformata catre Rusia, pentru a convinge ca nu apartin unei structuri romanesti, ci celei moldovenesti. Ne e rusine uneori de ce se intampla." Motivul este, conform lui Vadim Stangaciu, fost jurnalist al televiziunii publice de la Chisinau, lipsa presei in
limba romana. "La televiziunea publica exista un jurnal de stiri in limba rusa, desi limba de stat este alta."
DE VIATA SI DE MOARTE. Romanii nu au presa din Timocul sarbesc. Nici scoala in limba romana nu au. "Noi nu avem nimic din toate acestea. Poate si sarbii au o responsabilitate. Dar poate e si vina noastra pentru ca in timp n-am reusit sa ne organizam", spune Pedrag Balasevic, presedintele Partidului Democrat al Romanilor din Serbia. Succesul cel mare a fost ca romanii au reusit pentru prima data sa obtina doi consilieri locali in doua orase mici.
SCOLILE, IN PERICOL. Peste 400.000 de romani in Ucraina. Aproape 200.000 doar in Bucovina de Nord. Toti vor sa invete, la scoala, limba romana. Dar nu e usor. Pentru ca nu mai sunt cadre didactice care sa-i invete pe copii limba stramosilor lor. Odata, bucovinenii puteau sa mearga in Basarabia sa urmeze o facultate de filologie. Acum nu mai este aceeasi tara. "Am vrea o institutie de invatamant superior la Cernauti. Au fost discutii intre statul roman si cel ucrainean, dar totul a ramas la stadiul acesta", spune Aurica. Limba romana statea in umbra uitarii pentru cei 150.000 de romani din Bulgaria.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
