Şedinţă de foc a plenului CSM: cazul Livia Stanciu, în discuţie?

Pe ordinea de zi figurează spre finalul ei, la punctul 20, lucrarea nr. 12049/2015, sub titlul „Solicitarea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Asociaţiei Magistraţilor din România, Asociaţiei Procurorilor din România privind sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor legale în vederea stabilirii posibilei afectări a independenţei Justiţiei și magistraţilor de către Serviciul Român de Informaţii’’.
Revine, aşadar, în dezbaterea şi analiza CSM subiectul sensibil al extinderii competenţei Serviciului de Informaţii asupra puterii judecătoreşti din România.

În şedinţa din 13 mai, plenul CSM a respins solici tarea Uniunii Naţionale a Magistraţilor din România ca principalul serviciu de informaţii să clarifice:
1) Ce inseamna ”camp tactic’’ când vine vorba de Justiţie şi care sunt mijloacele prin care serviciul opereaza in acest câmp tactic

2) Care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să îşi menţină interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze, în ce constă efectiv acest interes, care sunt limitele sale, de ce garanţii este însoţit şi ce control se exercită asupra sa. În şedinţa prin care s-a respins cererea care pleca din dorinţa de a clarifica declaraţii ale şefului direcţiei juridice din SRI, Oana Hăineală, pe un ton vexat, a spus că Asociaţia Magistraţilor ar face mai bine să se ocupe de problemele profesionale, nu de activitatea serviciilor de informaţii.

Cererea de lămurire vine acum din partea altor asociaţii profesionale din magistratură, ceea ce arată că declaraţiile directorului SRI, care a apreciat recent că activitatea serviciului este bună, dar comunicarea este deficitară, nu au liniştit deloc corpul magistraţilor.

Este de aşteptat ca CSM să introducă pe ordinea de zi şi un punct „diverse” exploziv. Potrivit unor surse CSM, membri ai Consiliului vor să aducă în discuţie situaţia în care este pusă încrederea în Instanța Supremă prin denunţul făcut de Livia Stanciu împotriva unui cetă¬ţean care i-a solicitat o datorie mai veche. Cazul a fost soluţionat definitiv la Curtea de Apel Bucureşti, dar cea denunţată de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stat în arest 191 de zile.Onoarea şi independenţa Justiţiei, tratamentul egal şi imparţial al cetăţenilor în instanţe şi parchete sunt puse la îndoială prin reacţii expri¬mate în spaţiul public la acest caz scandalos.