Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înfrânt în instanţă, preşedintele ANI, Horia Georgescu, nu îşi dă demisia, ba, mai mult, recurge la ameninţări voalate privind reinterpretarea legii şi invalidarea mandatului de europarlamentar al lui Mircea Diaconu. O atitudine ce miroase a vendetă politică în condiţiile în care Tribunalul Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei favorabile lui Mircea Diaconu, că este nevoie de o reinterpretare a legii ANI în Parlament şi nu la instanţa supremă, aşa cum ar vrea Horia Georgescu.
Şeful ANI susţine că magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au dat voie să candideze lui Mircea Diaconu la europarlamentare, dar nu au spus că poate să şi ocupe o funcţie publică, şi, prin urmare, discuţia se va relua. El a declarat sâmbătă la B1TV că dacă Mircea Diaconu va câştiga alegerile, se va pune problema validării mandatului său, validare cerută de Parlamentul European, inclusiv sub aspectul incompatibilităţilor, şi realizată de Autoritatea Electorală Permanentă. “Va fi o dezbatere juridică”, a spus Horia Georgescu. În opinia acestuia, cazul Diaconu a fost finalizat în regim de urgenţă, fiind vorba despre alegeri, dar în momentul în care va apărea o situaţie similară, Agenţia va apela la Înalta Curte care va tranşa şi va din nou interpreta Legea 176/2010 în privinţa articolului 25 alin. (2), în favoarea ANI, aşa cum s-a mai întâmplat în cazul Diaconu.
CCR cere interpretarea legii de către Parlament
Numai că, în motivarea deciziei de admitere a contestaţiei lui Mircea Diaconu, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au apreciat ca fiind “lipsit de claritate” şi “imprecis” textul art. 25 alin. (2) din Legea nr. ANI (176/2010), conform căruia “dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului”. În opinia Tribunalului Bucureşti, Mircea Diaconu nu mai poate ocupa funcţia de senator, care, ca funcţie eligibilă, nu este identică cu cea de europarlamentar. Conform motivării Tribunalului Bucureşti, există două interpretări ale art. 25 alin. 2 din legea ANI. Una, realizată de Comisia juridică a Senatului potrivit căreia termenul “aceeaşi” funcţie instituit de legiuitor nu poate fi interpretat ca fiind sinonim cu “toate” funcţiile, iar cealaltă, realizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform căreia “o dată constatată definitiv existenţa unei stări de incompatibilitate, persoana în sarcina căreia această stare a fost stabilită decade din dreptul de a mai ocupa orice funcţie de natura celei care a generat starea de incompatibilitate”. Această problemă a fost deja analizată de Curtea Constituţională a României (CCR) care a constatat în Decizia 460/2013 că trebuie să existe o concordanţă între litera şi voinţa reală a legiuitorului, şi, prin urmare, “Parlamentul României trebuie să declanşeze procedura legislativă în scopul adoptării unei legi prin care se interpretează dispoziţiile art 25 alin 2 din Legea 176/2010”.
Horia Georgescu nu vrea modificarea legii ANI
Nu numai magistraţii de la CCR şi Tribunalul Bucureşti au susţinut necesitatea clarificării Legii ANI, ci şi preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, pornind de la o adresă a reprezentanţilor Comisiei Europene – Direcţia generală, politica urbană şi regională care i-au cerut şefului ANI, Horia Georgescu, să o lase mai moale cu declararea ca incompatibili a primarilor şi şefilor de consilii judeţene, care au făcut sau fac parte din Consiliile de Administraţie ale unor societăţi de interes local, precum de apă, gaze, canalizare, din Asociaţii de dezvoltare inter-municipală (ADI). “Participarea activă a acestor funcţionari este crucială pentru a asigura aprobarea şi eficacitatea deciziilor luate de către ADI în sectorul lor de competenţă.(...) Nu poate fi neobişnuit ca anumiţi funcţionari locali aleşi, ca membri ai ADI, să fie în acelaşi timp membri ai consiliului de operatori publici”, se arată într-o adresă a Comisiei Europene către ANI, semnată de Vittoria Alliata di Villafranca. Recent, la o reuniune cu preşedinţii organizaţiilor judeţene ale partidului, Liviu Dragnea a declarat că este necesară lămurirea regimului incompatibilităţilor aleşilor locali, urmând să aibă o discuţie cu reprezentanţii ANI. “În ceea ce priveşte discuţiile generate în spaţiul public de incompatibilităţi ale primarilor, ştiţi bine că a venit o adresă de la CE care pe urmă a fost reformulată şi nu mai înţelegi nimic şi care, pe bună dreptate, spunea ce spunem şi noi: este greu de înţeles pentru cineva că poate exista conflict de interese între public şi public, între autoritate locală şi o asociaţie a autorităţii locale”, a spus Dragnea. Numai că Horia Georgescu a declarat că nu este de acord cu modificarea legii care reglementează incompatibilitatea şi conflictul de interese în cazul aleşilor locali “atât timp cât pe rolul instanţelor sunt multe procese în care ANI este angrenată”.
Procese pierdute de ANI pe bandă rulantă
Cazul Mircea Diaconu nu este singular în “galeria” erorilor ANI. Acum o lună, ANI a pierdut şi în cazul de incompatibilitate deschis preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov. Aristotel Căncescu a câştigat procesul cu ANI, instanţa competentă constatând că nu este în incompatibilitate în calitatea sa de reprezentant al Consiliului Judeţean în Consiliul de Administraţie al unei societăţi comerciale care asigură utilităţile publice într-o localitate a judeţului Braşov. ANI a constatat un caz similar anul trecut şi anunţa că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale, În replică, Iohannis a susţinut că este vorba despre o confuzie pe care o face ANI, explicînd că “toţi primarii comunităţilor care sunt în ADI sunt şi reprezentanţii comunităţilor lor în Adunarea Generală a Acţionarilor la Apă Canal, care este operator regional, având comunităţi din judeţele Sibiu şi Braşov”. Klaus Iohannis a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Alba Iulia, care i-a dat câştig de cauză. Astfel, în septembrie anul trecut, instanţa de la Alba-Iulia a admis contestaţia primarului de Sibiu la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea acestuia. De asemenea, acum doi ani, ANI l-a declarat incompatibil şi pe Dan Mihalache, pe atunci secretar adjunct al Guvernului, Agenţia susţinând că acesta a deţinut consecutiv şi funcţia de administrator al unei societăţi comerciale şi pe cea de la Guvern, cu rang de secretar de stat. Dan Mihalache a câştigat procesul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe lista celor care au câştigat procesele intentate ANI se numără şi primarul Timişoarei, Nicolae Robu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie, tot din Timişoara, deputatul PDL Ştefan Drăgulescu, rectorul UMF Bucureşti Carol Davila, Florian Popa, şi fostul deputat Ioan Cîndrea, acuzat de ANI pentru că şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar.
