Sibiu - Studenti straini cioplitori in lemn

Pasiunea pentru conservarea si restaurarea obiectelor din gospodariile traditionale europene a strans de cateva zile la Sibiu o mana de profesori si studenti din patru tari europene.

Coordonati de universitari din Suedia si Romania, participantii la proiect au ca tema realizarea a patru lucrari care sa intre in patrimoniul Complexului National Muzeal ASTRA Sibiu, cel mai mare muzeu de tehnica populara din sud-estul Europei.

Inscris in programul de colaborare internationala, dezvoltat in ultimii 10 ani de Departamentul de conservare-restaurare din CNM ASTRA Sibiu cu institutii de specialitate din intreaga lume, proiectul aflat in derulare in spatiul de poveste din Dumbrava Sibiului reprezinta o noua demonstratie a modului in care este abordata istoria in Europa occidentala.

CAPELA SI HAMBARUL. Sunt piesele de baza pe care studentii din Romania, Suedia, Italia si Polonia le vor realiza si le vor lasa cadou muzeului dupa cateva saptamani de munca. O capela religioasa si un hambar, ambele apartinand culturii traditionale suedeze.

Henrik Larsson, profesor de restaurare-conservare la Universitatea din Gotland - Suedia, spune ca la Sibiu a gasit mediul propice pentru a arata propriilor studenti cum se lucreaza cu lemnul. "Aceste cursuri practice ii ajuta pe studenti sa inteleaga cum sa abordeze o constructie facuta din lemn, insa avand alaturi ingineri, proiectanti, arhitecti, experti in arta traditionala. Altfel nu se poate respecta traditia."

"Aceste cursuri practice ii ajuta pe studenti sa inteleaga cum sa abordeze o constructie facuta din lemn, insa avand alaturi ingineri, proiectanti, arhitecti, experti in arta traditionala. Altfel nu se poate respecta traditia" Henrik Larsson profesor de restaurare-conservare Universitatea din Gotland - Suedia

Scule, nu gluma! In ciuda umezelii, aschiile sar ca arse din bustenii de lemn de brad loviti cu topoarele bine ascutite. Uneltele de lucru sunt aduse din Suedia: topor, ciocan, ciocan din lemn, ferastrau, pana de metal, compas, rigla etc. Nu e usor sa faci o constructie din lemn si mai ales sa respecti traditia si tehnicile de lucru de acum sute de ani. Meseria se invata greu, si pentru asta, o mana de profesori tine in padurea din Sibiu si lectii despre tehnicile si metodele traditionale suedeze de prelucrare a lemnului de constructii precum si metode si tehnici de conservare si restaurare a monumentelor istorice din lemn.

NOI SI… EUROPENII! Am gasit studentii la munca. Diferenta dintre ai nostri si ei, europenii veniti la Sibiu, este una care iti sare in ochi din prima clipa. Ai nostri, cu haine de acasa, fiecare cu ce are. Ei, ceilalti, imbracati in costume de protectie impotriva aschiilor, incaltati cu cizme de cauciuc bine facute, sa tina la umezeala padurii. Cursul experimental reuneste 36 de studenti. Toti seriosi. Romanii lucreaza la machetele a doua instalatii hidraulice de tehnica populara romaneasca. Strainii lucreaza la cele doua obiecte de arta traditionala suedeza.