Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A fost nevoie de o nouă tragedie, cea din Club Colectiv, pentru a ne reveni în memorie cum reacţionează instituţiile statului în cazul producerii unor accidente colective soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. În faţa revoltei opiniei publice, dau la unison vina pe legislaţia ambiguă, se arată acuzator cu degetul unele pe altele şi, de cele mai multe ori, caută vinovăţii acolo unde ele nu există. După ani de zile de anchete şi procese, citim o ştire, publicată în subsolul unei pagini de ziar, că singurul vinovat este mortul. O banală ştire care nu mai interesează pe nimeni, pentru că totul este demult uitare. Pentru că aşa este România. O ţară care se trezeşte greu din letargie, dar adoarme foarte repede.
Mina Petrila: 12 morţi şi 15 răniţi grav
În ziua de 15 noiembrie 2008, liniştea oraşului Petrila din Valea Jiului este spartă de zgomotul asurzitor al sirenelor. Toată lumea știe că la mină s-a întâmplat o tragedie. Din cauza depăşirii concentraţiei de gaz metan a avut loc o explozie în subteran. Opt morţi şi cinci răniţi grav. 10 salvatori mineri coboară în subteran pentru a-i salva pe ortaci, dar sunt surprinşi de o explozie. Pe lista neagră se adaugă patru morţi şi alţi răniţi. Minerii acuză faptul că lucrează cu echipamente foarte vechi. După patru ani de anchete şi procese, au fost condamnaţi directorul minei şi doi ingineri la pedepse cu privare de libertate cuprinse între şase şi patru ani. Problemele nu au fost rezolvate şi, potrivit lui Petre Nica, preşedintele sindicatului Muntele, siguranţa muncii în mine este la limită, iar materialele şi echipamentele lipsesc în continuare. În 30 octombrie 2015, mina Petrila a fost închisă după 157 de ani de funcţionare.
Bomba pe roţi de la Mihăileşti
Pe 24 mai 2004, în comuna Mihăileşti, o explozie devastatoare a luat 18 vieţi şi a distrus destinele altor 13 oameni. Un tir care transporta în condiţii nesigure 20 de tone de azotat de amoniu se răsturnase, iar cei care au ajuns la locul accidentului au devenit victimele neglijenţei transportatorilor. Au murit pe loc şapte pompieri, localnici şi doi jurnalişti ai postului TV Antena 1. În jurul locului exploziei sa format un crater cu o adâncime de 6,5 metri şi un diametru de 21 metri. Au fost găsiţi vinovaţi cei trei reprezentanţi ai firmelor care au asigurat transportul şi livrarea azotatului de amoniu, ei fiind condamnaţi la câte patru ani de puşcărie şi puşi să plătească despăgubiri financiare. Schimbări sau făcut imediat în legislaţie. Sau modificat modalităţile de intervenţie în caz de accidente cu pericol de explozie, înfiinţânduse şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. În privinţa regulilor de transport, sau schimbat atribuţiile Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier şi sunt pedepse cu închisoarea pentru cei care încalcă regulile.
O moarte ştearsă printr-o condamnare cu suspendare
A fost nevoie ca Ionuţ, un băieţel de patru ani, să-și găsească sfârșitul violent în colţii maidanezilor pentru ca autorităţile să reacţioneze. Pe 2 septembrie 2013, Ionuţ și fratele său ieșiseră, însoţiţi de bunica lor, la joacă în Parcul Tei din București. A fost suficientă doar o clipă de neatenţie din partea bunicii pentru ca micuții să se aventureze într-o zonă care se afla în stăpânirea unei haite de câini. Ionuţ a murit sfâșiat. Unul dintre cei șase câini strânși ulterior de hingheri avea urme de sânge pe bot. Moartea copilului a fost ștearsă printr-o condamnare cu suspendare a administratorului unei firme care își avea sediul în apropiere și plata unor despăgubiri. Ancheta nu a reţinut nicio vină în sarcina Primăriei de sector și a Primăriei Generale, care trebuiau să strângă acești câini vagabonzi.
Infernul de foc de la Maternitatea Giuleşti
Cu siguranţă, una dintre cele mai terifiante tragedii care au marcat România ultimilor ani a fost moartea violentă a celor şase nou-născuţi şi rănirea altor cinci în incendiul de la Maternitatea Giuleşti. Pe data de 16 august 2010, Salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi a fost cuprins de flăcări din cauza supraîncălzirii elementelor de contact ale ştecherului montat pe cablul de alimentare cu energie electrică al aparatului de aer condiţionat. Bebeluşii nu au putut fi evacuaţi imediat din cauza absenței asistentei din Salonul de Terapie Intensivă, a fost concluzia anchetei. La întrebarea de ce era doar o singură asistentă pe salon, ancheta nu a dat un răspuns. Singurii vinovaţi au fost asistenta, care a fost condamnată la doi ani şi două luni cu executare, electricianul care a montat ştecherul a primit un an cu suspendare, iar managerul spitalului, şase luni cu suspendare. În ceea ce privește deficienţele sistemului medical, într-o perioadă în care se închideau spitale şi personalul medical era drastic redus, ancheta nu a reţinut nicio vinovăţie.
Salvatorii de vieți şi „nevinovaţii” din birouri
Pe 20 ianuarie 2014 a avut loc accidentul aviatic din Munţii Apuseni în care au murit comandantul Adrian Iovan şi studenta la medicină Aurelia Ion. Avionului YR-BNP transporta o echipă de cinci cadre medicale de la Bucureşti la Oradea. Aceasta urma să preleveze organe de la o donatoare, pentru a salva vieţi. Avionul a aterizat forţat, lângă satul Petreasca, o localitate din Munţii Apuseni. Aeronava nu a putut fi localizată de sistemul coordonat de STS, fiind găsită, în final, de localnici. S-a constatat apoi că există echipamentele necesare pentru localizare, dar lipsa procedurilor clare a împiedicat autorităţile să intervină. Luna trecută, comandantul Adrian Iovan, mort în tragicul accident, a fost declarat singurul vinovat. Nu s -a schimbat nimic însă în legislaţie şi nici dotările tehnice ale acestor echipe de salvare care au sfidat problemele tehnice şi condiţiile climaterice de nenumărate ori pentru a salva vieţi. În continuare nu este suficient bugetul pentru a se asigura condiţii optime de transport aerian de urgenţă.
Macazul care deraiază viața
Pe 10 mai 2008, un tren a deraiat în apropierea haltei Valea Călugărească, iar o adolescentă de 17 ani a fost ucisă de o şină ce a străpuns podeaua vagonului. Era fiica unui expert în siguranţa circulaţiei feroviare. Alte patru persoane au fost grav rănite. Alexandra Cosmina Dimofte mergea de la Bucureşti spre Iaşi. Este cel mai grav accident feroviar care a avut loc în România din anul 1996 şi până acum. Trenul a deraiat din cauza unui macaz care nu a funcţionat corect. Problemele infrastructurii CFR au fost cauzele accidentului. De atunci lucrurile nu s-au schimbat prea mult. În continuare sunt circa 15-17 trenuri deraiate în fiecare an. CFR SA are probleme financiare, Master Planul de Transport încă nu se aplică.
