Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătoria Arad a decis ieri să sancţioneze faptele lui Victor Faur, tânărul acuzat de NASA că i-a spart serverele, cu un an şi patru luni de închisoare cu suspendare, pierderea anumitor drepturi cetăţeneşti şi plata unor despăgubiri materiale către trei instituţii americane: NASA, Departamentul de Energie a SUA şi US Navy.
Instanţa a contopit pedepsele, rezultând un an şi 4 luni de închisoare cu suspendare, supraveghere timp de 3 ani şi 4 luni, pierderea unor drepturi cetăţeneşti, (dar nu şi dreptul de a vota) după ce a primit următoarele pedepse: un an de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea privind accesarea fără drept a sistemelor informatice, un an şi două luni cu suspendare pentru infracţiunea de interceptare a unor transmisii de date, un an şi trei luni cu suspendare pentru infracţiunea de modificare, ştergere sau deteriorare a unor date informatice sau de a restricţiona accesul la aceste date fără drept şi un an şi patru luni de închisoare cu suspendare pentru perturbarea fără drept a sistemelor informatice.
Arădeanul a fost condamnat în primă instanţă să plătească daune materiale de 214.200 dolari către NASA, 16.325 dolari către Departamentul de Energie a SUA, 8.856 dolari către US Navy. Instanţa a hotărât să îi impute şi cheltuieli de judecată în valoare de 2.750 RON.
POVESTEA ÎNCEPE ÎN 2005
La 23 de ani, arădeanul Victor Faur a câştigat notorietate internaţională după ce NASA a sesizat FBI despre faptul că tânărul român a spart codurile de securitate ale celei mai mari şi mai importante agenţii spaţiale şi a pătruns în serverele cu date confidenţiale. Absolvent al Facultăţii de Informatică, student la Drept, cazul lui Faur a stârnit o dezbatere mediatică, pentru că în contextul în care în aceeaşi perioadă în care izbucnise scandalul tânărului hacker, statul american care solicita extrădarea arădeanului şi judecarea sa în SUA, refuzase ca militarul american care îl omorâse pe Teo Peter să fie judecat în România.
Potrivit acuzării, în perioada noiembrie 2005 – septembrie 2006, Victor Faur a accesat fără drept sistemele informatice aparţinând NASA, US Navy şi US Department of Energy, utilizând numele şi parolele aparţinând utilizatorilor autorizaţi. În urma acestei acţiuni, părţile vătămate au fost nevoite să realizeze investiţii foarte mari pentru schimbarea unor sisteme informatice şi întărirea protecţiei unor programe. Potrivit procurorilor, Faur a instalat în sistem aplicaţii software pentru crearea unor canale de comunicare tip IRC şi pentru obţinerea drepturilor de acces în alte sisteme informatice din reţea, modificând fără drept datele informatice ale sistemului de operare în care obţinuse acces neautorizat.
DUPĂ LEGEA AMERICANĂ, 54 DE ANI
Acum, Victor Faur a fost acuzat de pătrunderea ilegală în peste 150 de computere aparţinând instituţiilor publice din SUA, provocând astfel pagube de aproape 1,5 milioane de dolari. El este acuzat de nouă infracţiuni legate de pătrunderea ilegală în reţele de calculator, printre capetele de acuzare numărându-se şi acela de conspiraţie. După legea americană, arădeanul riscă nu mai puţin de 54 de ani de închisoare dacă va fi condamnat pentru toate acuzaţiile aduse, a declarat Thom Mrozek, purtător de cuvânt al Procuraturii federale SUA. Guvernul american bănuieşte că Victor Faur este liderul unui grup de hackeri numit WhiteHat Team (Echipa Pălăriilor Albe), care şi-a propus să spargă computere ale instituţiilor publice americane numai pentru că acestea se spune că ar fi cele mai sigure din lume. După ce reuşea să spargă o reţea, Faur programa computerele să funcţioneze ca un chat room, prin intermediul căruia comunica cu ceilalţi membri ai reţelei.
"Am considerat totul un exerciţiu de perfecţionare şi nimic mai mult. Dacă voiam să nu fiu deconspirat, puteam să fac acest lucru! Americanii, însă, au schimbat tot, pentru a-şi întări sistemul de protecţie, dar asta este o măsură de siguranţă care nu are legătură cu mine, ci cu toate atacurile informaţionale cu care se confruntă, venite din toate colţurile lumii. Eu am pătruns într-un sistem vulnerabil, atenţionându-i.Un hacker cu intenţii infracţionale are un cu totul alt comportament informatic!" – se apără Victor Faur.
COPIL DE FAMILIE BUNĂ
Victor Faur a devenit vedetă peste noapte – un statut pe care tatăl său, medicul Mircea Faur, fost director al Spitalului Judeţean Arad şi un reputat profesionist în ortopedie, nu şi l-a dorit pentru fiul său; cel puţin nu în acest context. "Nu am ştiut, la început despre ce este vorba. Victor are camera sa, lucra pe computer la el, nu ştiam ce îl preocupă. Nu am crezut nici un moment acuzaţiile şi faptul că ar fi provocat daune de milioane de euro NASA. Să fim serioşi – cine poate cuantifica asta?" – spune tatăl băiatului. După izbucnirea scandalului, firme importante din domeniul IT l-au ofertat pe arădean, solicitându-l în laboratoarele lor din Europa de Est. A avut o solicitare din Polonia, din partea unui lider mondial în tehnică de calcul, dar la cererea americanilor autorităţile române au emis pe numele său o interdicţie de părăsire a ţării. Aşa a ajuns Victor Faur, tânărul despre care se spune că a avut geniul să spulbere codurile de siguranţă ale celei mai sigure instituţii, angajat cu jumătate de normă la Camera de Comerţ Arad, informatician şi supraveghetor de reţea, plus cu o altă jumătate de normă la Facultatea de Informatică a Universităţii Vasile Goldiş.
Serviciile secrete americane, pe urma lui
Poliţia şi serviciile secrete l-au monitorizat pe Victor Faur câteva luni, înaintea declanşării cercetării penale. Unii spun că a avut şansă, fiindcă nu l-au reţinut. Părinţii săi i-au angajat cei mai buni avocaţi din Arad – penalistul Sorin Bretoteanu şi civilistul Mircea Borza, pentru a atenua cât mai mult impactul procesului asupra fiului lor. "Prin soluţia din acest proces se poate crea un precedent care să ducă la limitarea prevederilor constituţionale ale dreptului la informare, cu toate implicaţiile sale asupra vieţii publice şi se încearcă crearea unei false impresii a existenţei unui domiciliu informatic, când în fapt este vorba despre drepturi de autor şi drepturi de proprietate intelectuală a căror răspândire şi cunoaştere nu poate fi oprită fără a duce la oprirea progresului şi existenţa unei vieţi publice active, în cunoştinţă de cauză. Aceste drepturi privitor la informaţii publice sau private nu pot, în schimb, să producă în mod direct distrugeri, sustrageri în defavoarea proprietarului, respectiv beneficii în favoarea celui care accesează", ne-a declarat avocatul Mircea Borza.
