Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PROBLEME ● Ecologiştii critică autorităţileRomânia va anunţa în scurt timp care va fi strategia sa de dezvoltare durabilă pentru viitorii 30 de ani. Ca orice treabă românească, nu se poate duce la îndeplinire fără certuri, acuze şi scandaluri. Guvernanţii sunt aspru criticaţi de ecologişti.
PROBLEME ● Ecologiştii critică autorităţile
România va anunţa în scurt timp care va fi strategia sa de dezvoltare durabilă pentru viitorii 30 de ani. Ca orice treabă românească, nu se poate duce la îndeplinire fără certuri, acuze şi scandaluri. Guvernanţii sunt aspru criticaţi de ecologişti.
În teorie, lucrurile stau minunat. România, stat membru al Uniunii Europene, lucrează la o strategie de dezvoltare durabilă, care să fie pusă în practică în următoarele trei decenii. E un lucru normal pentru o ţară semnatară a Tratatului de aderare. Fiecare stat din UE are aşa ceva şi toţi încearcă să se orienteze spre tehnologiile curate, să aibă grijă de mediu, să dezvolte comunităţile în funcţie de necesităţile lor şi în funcţie de priorităţile guvernelor. Cel puţin aşa e "la ei". Spre aşa ceva tinde şi România. Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe sursele regenerabile de energie: eoliene, biocombustibili, biomasă. Ar trebui să renunţăm treptat la termocentralele foarte poluante în favoarea energiei solare. De asemenea, ar trebui să mai construim centrale nucleare, patru la număr, care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi să eficientizeze producţia de energie electrică. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă este documentul programatic realizat conform exigenţelor Uniunii Europene de Guvernul României prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în colaborare cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. De câteva luni, la Bucureşti se lucrează la acest document. Aici încep problemele.
FĂRĂ VIZIUNE. SNDD a fost lansată la 22 ianuarie 2008 şi ar urma să fie finalizată şi prezentată Comisiei Europene până la sfârşitul lui 2008. Principalul for deliberativ este Consiliul Naţional de Dezbatere Publică, care trebuie să se întrunească minimum de cinci ori până la definitivarea lucrării. Trei dintre aceste întâlniri s-au consumat deja, iar rezultatele nu au făcut decât să stârnească proteste din partea ecologiştilor. Practic, societatea civilă acuză Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă că nu are habar de ceea ce trebuie să facă şi că Strategia va fi un adevărat fiasco. "La întrunirile care au avut loc deja nu s-a prezentat mai nimic din textul strategiei. Noi avem propuneri, vrem să venim cu amendamente, cum putem face acest lucru dacă nu ştim ce s-a scris până acum, care este stadiul lucrării, ce doresc cei de la Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă să facă!?...", acuză ecologiştii. Din propunerile acestora (publicarea pe website-ul oficial a tuturor variantelor/drafturilor de strategie elaborate de Grupul de redactare şi a documentaţiei care a stat la baza realizării acestora cu cel puţin zece zile înaintea întâlnirilor Consiliului; publicarea pe website a tuturor comentariilor primite pe adresa oficială de e-mail a proiectului etc.) nu s-a realizat mai nimic. Însuşi ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, a declarat la ultima întâlnire că strategia nu are viziune.
ACUZAŢII. Mai grav este că ecologiştii acuză că puţinele texte din viitoarea strategie pe care au apucat să le vadă sunt similare celor dintr-o strategie mai veche a României, prezentată pe vremea când ţara noastră nu era în UE. Respectivul document a fost realizat la vremea respectivă tot de Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Viitoarei strategii i s-au alocat de la bugetul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile 400.000 de euro. Reprezentanţii CNDD nu au dorit să comenteze.
SEMNATARE. Lista ONGurilor contestatare este următoarea: ViitorPlus, Asociaţia pentru Tranziţie Urbană, IRSCA – Gifted Education, WWF, Asociaţia Sighişoara durabilă, Ateliers Sans Frontieres Franţa şi Ateliere Fără Frontiere România, Consiliul Tineretului din România, Societatea Ecologică AquaTerra, Asociaţia Rangerilor din România, Asociaţia ARIN, Greenpeace România, Centrul de Resurse Juridice, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Asociaţia Studenţilor Francofoni, Asociaţia Internaţională a Studenţilor în Economie şi Management, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, Asociaţia SynergEtica, ECOTOP, Fundaţia internaţională pentru copii, Prietenii Pământului, Asociaţia AGORA, Health Aid România, Acţiunea Civica Directa, Clubul de cicloturism "Napoca", Terra Mileniului III, AGIA Cernavodă, Asociaţia Zdreanţă, Societatea Carpatina Ardeleană, Asociaţia pentru protecţia mediului şi a naturii Rhododendron, Asociaţia Green Mountains, Fundaţia PACT şi Ecoassist.
România va anunţa în scurt timp care va fi strategia sa de dezvoltare durabilă pentru viitorii 30 de ani. Ca orice treabă românească, nu se poate duce la îndeplinire fără certuri, acuze şi scandaluri. Guvernanţii sunt aspru criticaţi de ecologişti.
În teorie, lucrurile stau minunat. România, stat membru al Uniunii Europene, lucrează la o strategie de dezvoltare durabilă, care să fie pusă în practică în următoarele trei decenii. E un lucru normal pentru o ţară semnatară a Tratatului de aderare. Fiecare stat din UE are aşa ceva şi toţi încearcă să se orienteze spre tehnologiile curate, să aibă grijă de mediu, să dezvolte comunităţile în funcţie de necesităţile lor şi în funcţie de priorităţile guvernelor. Cel puţin aşa e "la ei". Spre aşa ceva tinde şi România. Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe sursele regenerabile de energie: eoliene, biocombustibili, biomasă. Ar trebui să renunţăm treptat la termocentralele foarte poluante în favoarea energiei solare. De asemenea, ar trebui să mai construim centrale nucleare, patru la număr, care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi să eficientizeze producţia de energie electrică. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă este documentul programatic realizat conform exigenţelor Uniunii Europene de Guvernul României prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în colaborare cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. De câteva luni, la Bucureşti se lucrează la acest document. Aici încep problemele.
FĂRĂ VIZIUNE. SNDD a fost lansată la 22 ianuarie 2008 şi ar urma să fie finalizată şi prezentată Comisiei Europene până la sfârşitul lui 2008. Principalul for deliberativ este Consiliul Naţional de Dezbatere Publică, care trebuie să se întrunească minimum de cinci ori până la definitivarea lucrării. Trei dintre aceste întâlniri s-au consumat deja, iar rezultatele nu au făcut decât să stârnească proteste din partea ecologiştilor. Practic, societatea civilă acuză Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă că nu are habar de ceea ce trebuie să facă şi că Strategia va fi un adevărat fiasco. "La întrunirile care au avut loc deja nu s-a prezentat mai nimic din textul strategiei. Noi avem propuneri, vrem să venim cu amendamente, cum putem face acest lucru dacă nu ştim ce s-a scris până acum, care este stadiul lucrării, ce doresc cei de la Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă să facă!?...", acuză ecologiştii. Din propunerile acestora (publicarea pe website-ul oficial a tuturor variantelor/drafturilor de strategie elaborate de Grupul de redactare şi a documentaţiei care a stat la baza realizării acestora cu cel puţin zece zile înaintea întâlnirilor Consiliului; publicarea pe website a tuturor comentariilor primite pe adresa oficială de e-mail a proiectului etc.) nu s-a realizat mai nimic. Însuşi ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, a declarat la ultima întâlnire că strategia nu are viziune.
ACUZAŢII. Mai grav este că ecologiştii acuză că puţinele texte din viitoarea strategie pe care au apucat să le vadă sunt similare celor dintr-o strategie mai veche a României, prezentată pe vremea când ţara noastră nu era în UE. Respectivul document a fost realizat la vremea respectivă tot de Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Viitoarei strategii i s-au alocat de la bugetul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile 400.000 de euro. Reprezentanţii CNDD nu au dorit să comenteze.
SEMNATARE. Lista ONGurilor contestatare este următoarea: ViitorPlus, Asociaţia pentru Tranziţie Urbană, IRSCA – Gifted Education, WWF, Asociaţia Sighişoara durabilă, Ateliers Sans Frontieres Franţa şi Ateliere Fără Frontiere România, Consiliul Tineretului din România, Societatea Ecologică AquaTerra, Asociaţia Rangerilor din România, Asociaţia ARIN, Greenpeace România, Centrul de Resurse Juridice, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Asociaţia Studenţilor Francofoni, Asociaţia Internaţională a Studenţilor în Economie şi Management, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, Asociaţia SynergEtica, ECOTOP, Fundaţia internaţională pentru copii, Prietenii Pământului, Asociaţia AGORA, Health Aid România, Acţiunea Civica Directa, Clubul de cicloturism "Napoca", Terra Mileniului III, AGIA Cernavodă, Asociaţia Zdreanţă, Societatea Carpatina Ardeleană, Asociaţia pentru protecţia mediului şi a naturii Rhododendron, Asociaţia Green Mountains, Fundaţia PACT şi Ecoassist.
