Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„România, în trecut o ţară cu o economie înfloritoare, a fost lovită de efectele crizei financiare globale”, se spune într-un editorial realizat de The Washington Post. Publicaţia notează şi motivele care au dus la o asemeanea prăbuşire: Speculanţii de pe piaţa monetară au atacat moneda locală, leul, mizând pe faptul că acesta se va prăbuşi. La un moment dat, săptămâna trecută, bursa a scăzut cu 70 la sută iar pentru anul viitor unii analişti estimează că rata şomajului s-a putea dubla.
Asemenea multora dintre vecinii săi est-europeni, România experimentează o inversare bruscă a norocului. După ani de creştere economică record, alimentată de uşurinţa cu care se acordau creditele şi de investiţiile străine masive, oamenii se confruntă cu o încetinire bruscă a economiei, despre care speră că nu se va transforma într-un colaps total, citează agenţia Agerpres. Două dintre statele vecine României, Ucraina şi Ungaria, au fost deja forţate să accepte pachete de întrajutorare din partea Fondului Monetar Internaţional iar Bulgaria, cu un deficit de cont curent important, are şi ea probleme. La nord, statele baltice resimt şocurile crizei, iar Uniunea Europeană, despre care multe din foste state satelit ale Rusiei credeau că le va aduce stabilitate, nu le-a sărit prea mult în ajutor.
Oficialii români au recunoscut unele din dificultăţile economice cu care se confruntă ţara, însă au precizat că temerile privind stabilitatea României sunt exagerate. La 22 octombrie, preşedintele Traian Băsescu dădea vina pentru actuala situaţie pe nişte outsideri “corupţi”. “Au venit nişte băieţi deştepţi în România, care au studiat la Harvard şi la Oxford, şi au inventat cum să crească valoarea unor acţiuni fără să aibă propriu zis banii”, explica el. Oficialii români au respins totodată zvonurile privind un ajutor din partea FMI, care ar reprezenta un regres pentru o ţară care a aderat la UE anul trecut, infirmând în particular comparaţiile cu Islanda care a fost atât de lovită de criză încât antreprenorii faliţi încearcă să îşi găsească acum de lucru ca pescari de cod. “M-am săturat să se compare România cu ţările baltice şi cu Islanda. Ce au aceste state în comun?”, se întreba într-un interviu Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale. Însă Isărescu şi ceilalţi oficiali români au provocări serioase de depăşit, explică publicaţia americană, în condiţiile în care Banca Naţională a crescut rata dobânzii de 7 ori în ultimul an, iar luna trecută a fost forţată să intervină pe piaţa valutară pentru a sprijini leul, care după estimările speculanţilor ar fi trebuit să se prăbuşească în raport cu euro. România doreşte să adopte moneda unică europeană în 2014, însă trebuie să îndeplinească un număr de standarde economice înainte să facă acest lucru.
Potrivit Washington Post, principala problemă a României o reprezintă deficitul său de cont curent, în condiţiile în care în economie intră cu mult mai mulţi bani decât ies. O mare parte din bani provine de la cei aproximativ 2,5 milioane de români care din afara ţării - peste 10 la sută din populaţie - care lucrează în ţări cum ar fi Italia şi Spania şi trimit în patria mamă câştigurile. Dacă aceste economii sunt afectate, mulţi dintre aceşti imigranţi sunt aşteptaţi să se întoarcă acasă cu mâinile goale. Deficitul s-a triplat în ultimii patru ani, lăsând economia României vulnerabilă în condiţiile în care investitorii străini s-ar retrage brusc. Analiştii sectorului privat prevăd timpuri sumbre. Luna trecută, într-un raport, Goldman Sachs considera România drept ţara cu cea mai mare vulnerabilitate la criză după Ungaria, în timp ce în urmă cu o săptămână, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor”s a redus ratingul pentru România de la “stabilă” la “negativă”.
Deşi în ultimele zile cursul leului s-a stabilizat, analiştii cred că este o chestiune de timp până când speculanţii valutari lansează un nou atac. De această părere este şi Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING, care susţine că aceste atacuri ale speculanţilor de pe piaţa monetară vin în valuri, după cum o demonstrează experienţa şi, foarte probabil, ele vor continua. Washington Post aminteşte de faptul că de la aderarea la UE, România a cunoscut o creştere economică puternică, cu un PIB care a sărit la 9 procente în al doilea trimestru al acestui an. Dovada acestei dezvoltări poate fi văzută şi în macaralele care umplu centrul Bucureştiului şi în mulţimea de Dacii noi de pe străzi străzi, comentează ziarul citat. Băncile străine domină piaţa financiară a României, în condiţiile în care trei din cele mai importante patru bănci ale ţării sunt austriece, fapt ce în ultimii ani a fost considerat o adevărată binecuvântare. Avizi, consumatorii au făcut împrumuturi pentru locuinţe şi maşini în monede străine cum ar fi euro şi francul elveţian, care ofereau rate cu mult mai mici al dobânzii. Odată ce leul s-a depreciat, pentru români a devenit din ce în ce mai greu să returneze aceşti bani. Mulţi oameni se tem acum să mai împrumute bani, încetinind astfel piaţa imobiliară şi vânzările de maşini. O altă sursă de îngrijorare, susţine publicaţia americană, sunt cheltuielile guvernamentale. În ultimii ani, legiuitorii români au fost dornici să reverse bani asupra unor servicii publice îndelung neglijate, cum este cazul propunerii de a majora cu 50 la sută salariile profesorilor. Deşi astfel de cheltuieli erau posibile în perioadele bune, în prezent există temeri că politicienii nu vor putea reduce din cheltuieli, în special în condiţiile în care, pentru sfârşitul lunii noiembrie, sunt programate alegeri legislative.
