x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Ţigara electronică întăreşte dependenţa psihică de fumat. Ce-i face, totuşi, pe români să renunţe la fumat?

Ţigara electronică întăreşte dependenţa psihică de fumat. Ce-i face, totuşi, pe români să renunţe la fumat?

de Dan Radu    |    30 Noi 2011   •   15:10
Ţigara electronică întăreşte dependenţa psihică de fumat. Ce-i face, totuşi, pe români să renunţe la fumat?

Tigarile electronice - dispozitive care produc vapori cu aroma de tigara si care contin sau nu nicotina - sunt prezentate drept o metoda revolutionara de renuntare la fumat. Bogdana Bursuc, psiholog coordonator in Programul National de Renuntare la Fumat spune insa ca tigara electronica nu este o alternativa viabila fumatori, avand si dezavantajul de a mentine si chiar intari dependenta psihica de fumat.

"Tigara electronica e foarte in voga, acum. Ca sa intelegem mai bine fenomenul, este util sa plecam de la trei premise. Unu - din toti fumatorii, 80% vor sa se lase de fumat. Doi - oamenii sunt din ce in ce mai educati si mai constienti de efectele nocive ale fumatului. Trei - apare tigara electronica. Este de inteles de ce foarte multi oameni sunt interesati de ea. Spera sa-i ajute sa se lase. Interesul pentru tigara electronica denota interesul oamenilor de a renunta la fumat. Insa tigara electronica nu este o metoda de a renunta la fumat si nici o alternativa viabila", spune Bogdana Bursuc.

Psihologul sustine ca dependenta psihica, deseori mai acuta la fumatori decat cea fizica, nu este inlaturata de tigara electronica.

"Ca sa intelegem acest lucru trebuie sa stim mai multe despre ceea ce inseamna dependenta psihologica de fumat, care este de doua feluri. Mai intai avem mecanismul reflexului conditionat, binecunoscutul reflex pavlovian. Oamenii tind sa asocieze fumatul cu o anumita activitate. Bei cafea, fumezi o tigara. Iei o pauza la serviciu, te duci la tigara, cobori de la metrou, fumezi o tigara. Astfel, de cate ori apare activitatea, reflexul este de a aprinde o tigara. Daca persoana alege sa renunte la fumat, activitatile zilnice de care vorbeam raman. In momentul in care tigara obisnuita este inlocuita de tigara electronica, reflexul conditionat ramane. Daca folosesc tigara electronica, mintea mea nu renunta la nevoia de a fuma. Reflexul de a fuma ramane", spune Bogdana Bursuc.

"A doua forma de dependenta psihologica, mai putin cunoscuta este ceea ce numim conditionarea operanta. Mintea mea observa ca daca fumez, am anumite beneficii - cand fumez ma calmez, ma relaxez, socializez etc. Astfel, mintea invata ca fumatul are o anumita functie - de calmare, relaxare etc. Daca tigara obisnuita este inlocuita de tigara electronica, mintea mea nu invata nimic nou. Mecanismele psihologice care incurajeaza fumatul raman", spune psihologul.

Bogdana Bursuc a lucrat cu oameni care au incercat sa renunte la tigari obisnuite folosind tigari electronice si a observat ca nu numai ca metoda nu functioneaza, dar ca experienta este una daunatoare din punct de vedere psihic.

"Vorbim de un ciclu in trei pasi. La inceput sunt foarte fericiti ca au facut ceva ca sa se lase de fumat. Este perioada in care fumeaza doar din tigara electronica. Cu timpul descopera, insa, ca gustul nu este acelasi si incep sa combine tigara electronica cu cele obisnuite. Apoi revin doar la tigari obisnuite. Este cea mai cumplita experienta psihologica, pentru ca mintea se obisnuieste cu esecul. Daca nici macar tigara electronica nu a ajutat, mintea mea invata neajutorarea", spune psihologul.

Numarul de fumatori din Romania este in scadere

Potrivit unui studiu al Ministerului Sanatatii realizat in colaborare cu Institutul de Pneumoftiziologie 'Marius Nasta', procentul romanilor care fumeaza zilnic a scazut de la 29,7% in 2003 la 22% in 2011.

Fata de anul 2009, prevalenta totala a fumatului (procentul celor care fumeaza fie zilnic, fie ocazional) a scazut de la 32,4% la 26,2%.

Numarul romancelor care fumeaza a scazut mult mai mult ca cel al barbatilor. Astfel, 30,2% dintre barbatii din Romania fumeaza zilnic, in timp ce doar 15% dintre femei fac acelasi lucru. In privinta femeilor se observa o scadere semnificativa fata de anul 2009, cand 21% dintre romance erau fumatoare.

Categoria de varsta in care intalnim cei mai multi dintre fumatori este de 30-44 de ani, cu 28,6% fumatori, urmata la mica distanta de categoria de varsta 18-29 de ani, cu 28,2% fumatori.

Persoanele cu studii medii fumeaza cel mai mult - 24,5%, in timp ce romanii cu studii primare fumeaza cel mai putin - 17%. De asemenea, romanii cu un loc de munca fumeaza mai mult - 28,2%, in timp ce persoanele care nu muncesc (elevi, studenti, pensionari, casnice) fumeaza cel mai putin - 17%.

Fumatul tine si de veniturile romanilor. Astfel, cei care castiga mai mult de 1.200 de lei fumeaza in proportie de 26,1%, in timp ce romanii care castiga mai putin de 700 de lei pe luna, fumeaza in proportie de 18,7%.

In mediul rural intalnim mai multi fumatori (25,2%) fata de mediul urban (18,3%). Bucurestenii sunt cei mai "inraiti" fumatori din Romania - 32,4% dintre bucuresteni fumeaza, procentul cel mai mic de fumatori fiind intalnit in Moldova, in special Iasi si Suceava (16,6%).

Aproape jumatate dintre fumatorii romani (49,1%) cheltuie lunar intre 100 si 300 lei pentru tigari. Cei care cheltuie cel mai mult pentru tigari sunt din Bucuresti (12% dintre bucuresteni cheltuie peste 400 lei lunar) iar cei care cheltuie cel mai putin sunt din zona de Nord-Est: 31,7% dintre ei cheltuie mai putin de 100 lei in fiecare luna.

De altfel, banii cheltuiti pe tigari reprezinta motivul pentru care 12,2% dintre romani vor sa se lase de fumat. In 2003, doar 3% dintre romani sustineau ca vor sa se lase de fumat din cauza pretului tigarilor.

Primul motiv invocat de cei care vor sa se lase de fumat este insa beneficiul pentru sanatate - 28%, in timp ce 17% dintre persoanele intervievate spun ca "nu mai simt nevoia".

Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ pentru populatia Romaniei de 5.071 de persoane, avand o marja de eroare de +/- 1,38%.

×