Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nici nu a intrat bine în vigoare, că timbrul de mediu ar putea deveni istorie. Acesta ar putea fi înlocuit de o nouă formă de taxare, propusă de senatorii PNL Bihor Valeriu Boeriu şi Cristian Bodea. Astfel, cei doi au depus un proiect de lege pentru eliminarea timbrului de mediu şi transformarea lui în taxă de poluare care să fie inclusă în preţul combustibililor, la valoarea de un ban pe fiecare litru de carburant. Iniţiativa acestora a fost depusă ieri, la Biroul Permanent al Senatului.
“Noi am pornit de la constatarea că taxa de poluare datorată de posesorii de autovehicule din România a cunoscut de-a lungul anilor mai multe variante, dar niciuna nu a fost bazată pe un principiu echitabil, şi anume cel de a plăti în funcţie de cât poluezi, adică de cât circuli", a declarat, pentru Mediafax, Cristian Bodea. Senatorul susţine că, prin iniţiativa legislativă înregistrată la Senat se urmăreşte "abrogarea taxei de mediu, care moşteneşte aceleaşi probleme ca şi formele precedente ale taxei şi este la fel de vulnerabilă în faţa proceselor de despăgubire, precum şi instituirea unei taxe de poluare de un ban pe litrul de combustibil (indiferent că este vorba despre benzină, motorină sau gaz petrolier lichefiat), fapt care ar asigura o colectare pe măsura poluării, conform principiului poulezi doar cât circuli".
Click AICI pentru a-ţi calcula TIMBRUL DE MEDIU
Bodea a spus că şi cheltuirea banilor colectaţi în acest fel, prin includerea taxei de poluare în preţul combustibililor, ar fi mai uşor de controlat, iar destinaţia lor ar fi exclusiv pentru împăduriri.
"Sumele colectate în acest fel vor merge doar în Fondul de Ameliorare pentru Împăduriri, astfel că vom avea o destinaţie clară şi ne vom asigura că banii sunt folosiţi cu adevărat şi numai pentru compensarea efectelor poluării, deoarece ministerul care va avea în subordine pădurile va fi obligat, tot prin iniţiativa noastră, dacă ea va fi adoptată, să prezinte anual un raport cu privire la sumele colectate şi la modul de folosire, impunând astfel o responsabilizare a factorilor de decizie din domeniu şi o transparenţă totală în cheltuirea banilor", a adăugat senatorul Cristian Bodea.
"În actuala formă a timbrului de mediu, la fel ca şi în precedentele forme, indiferent că s-au numit taxă de poluare ori de primă înmatriculare, aveam situaţii aberante din punct de vedere fiscal şi al protecţiei mediului, deoarece nici vechimea autovehiculului, nici tipul motorizării - euro 2, 3, 4 sau 5 - şi nici capacitatea cilindrică nu indicau în mod clar cât poluează un autovehicul într-un an, dar consumul de carburanţi este cel mai bun indicator", a declarat senatorul liberal. El a adăugat că această formă de "plată a poluării" se aplică cu succes şi în alte state europene, "Germania fiind recunoscută pentru această practică generatoare de fonduri consistente la bugetul de stat, dar fără a spolia posesorii de autovehicule". "Impactul socio-economic, în varianta propusă de noi, este în limite acceptate, taxarea cu un ban pe litrul de carburanţi fiind suportabilă de către populaţie şi fără riscul de a declanşa scumpiri în lanţ, dată fiind valoarea infimă adăugată în preţul iniţial al acestora", a conchis senatorul Cristian Bodea.
Şi Florea Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a declarat în urmă cu o lună, într-o conferinţă de presă, că timbrul de mediu ar trebui să fie inclus în preţul combustibililor astfel încât să se aplice efectiv principiul "poluatorul plăteşte".
"Poluarea este strâns legată de cantitatea de combustibil achiziţionată şi consumată. Prin introducerea unei taxe în costul carburantului, statul ar încasa lunar suma reprezentând timbrul de mediu, de la fiecare utilizator al autovehiculului, pe toată perioada de viaţă. Veniturile statului ar fi astfel constante şi substanţiale. Mai mult, acest timbru de mediu ar putea fi plătit anual de poluatori pentru utilizarea autovehiculelor avându-se ca referinţă la calculul taxei capacitatea cilindrică, vechimea, eventual norma de poluare, emisiile de dioxid de carbon şi tipul combustibilului", a spus atunci Pârvu.
Micii întreprinzători au mai precizat că diferenţele între normele de poluare Euro 3/Euro 4 şi non- Euro sau Euro 1 pot avea efecte grave. Astfel, parcul auto naţional este deja învechit iar aplicarea taxei de mediu conform noii ordonanţe va duce de fapt comercializarea în România a unor autovehicule aduse din străinătate care sunt vechi de 10 - 15 ani.
"Autovehiculele având norma de poluare non Euro, Euro 1 şi Euro 2 vor fi importate la preţul de casare şi vor fi înmatriculate în România plătindu-se timbrul de mediu în valoare de maxim 300 - 400 de euro, iar ulterior acestea vor face obiectul programului Rabla pentru o sumă mult mai mare, 1.500 euro/voucher", a conchis Pârvu.
Potrivit Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 9/2013, intrată în vigoare la data de 15 martie, timbrul de mediu va fi plătit o singură dată, la prima înmatriculare pe piaţa din România sau la prima transcriere, dar nu şi în cazul tranzacţiilor civile (moştenire sau partaj).
Cei care au plătit actuala taxă de poluare nu vor mai plăti timbrul de mediu.
De la plata timbrului de mediu vor fi exceptate autovehiculele misiunilor diplomatice, persoanelor cu dizabilităţi, forţelor armate, forţelor de securitate a statului, jandarmeriei, poliţiei, ambulanţele, autovehiculele hibride şi electrice, cele istorice sau destinate competiţiilor sportive, precum şi cele donate autorităţilor statului cu titlu gratuit. Sunt scutite, de asemenea, autovehiculele dobândite prin moştenire în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de doi ani de la data deschiderii succesiunii.
Timbrul este calculat în principal în funcţie de emisia de CO2, luat în calcul în întregime pentru timbru faţă de 30% în legea în vigoare, înscrisa în cartea de identitate a maşinii sau documentele de omologare.
