x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Tragedia scafandrilor dispăruţi la epava navei Mady s-a transformat în dosar la procuratură

Tragedia scafandrilor dispăruţi la epava navei Mady s-a transformat în dosar la procuratură

de Doru Iordache    |    14 Sep 2010   •   00:00

Nava Medy a făcut şi primele victime. Scafandrii, Cristian Zarafu şi Cătălin Ispas executau joi, 9 septembrie, o scufundare pentru a executa o expertiză la nava turcească ce s-a scufundat în urmă cu o săptămână. Din păcate cei doi nu au mai ieşit la suprafaţă. Din cauza vremii nefavorabilă până ieri nu s-a reuşit trimiterea altor scafandri în căutarea celor dispăruţi în adâncuri. Rudele scafandrilor dispăruţi în adâncuri sunt revoltaţi şi aşteaptă explicaţii pentru pierderea celor dragi. Nava specializată în intervenţii cu scafandri a Marinei Militare, Grigore Antipa, a ieşit astăzi în mare pentru a executa o misiune de scufundare la epava navei Medy. Scopul misiunii este recuperarea celor doi scafandri dispăruţi joia trecută. Procuratura, Inspectoratul Teritorial de Muncă şi Căpitănia Zonală Constanţa efectuează o anchetă pentru a stabili conjunctura în care şi-au pierdut viaţa cei doi scafandri. Locotentul Cătălin Ispas, angajat al ISU Constanţa şi Cristian Zarafu erau scafandri cu experienţă şi lucrau în timpul liber pentru societatea Hunter's Company SRL. Inspecţia epavei cargoului Medy, scufundate la aproximativ 40 de metri, era o acţiune premergătoare scoaterii combustibililor din tancurile navei.


SCUFUNDARE MORTALĂ
Procurorul de caz a primit mai multe documente de la firma Hunter's Company. Societatea avea autorizaţiile pentru efectuarea lucrărilor cu  scafandri emisă de Autoritatea Navală Română la 22 ianuarie 2009. Documentul a fost avizat pentru anul 2010 la data de  20 ianuarie. Cei doi scafandri aveau semnate Convenţii civile cu Hunterăs Company, firma pentru care lucrau, încă din 1 septembrie 2008. Scufundarea la o adâncime de 40 de metri implică echipamente speciale şi un amestec suraoxigenat azot-oxigen în buteliile cu care se făcea scufundarea. Concentraţia de azot-oxigen se face cu instalaţii speciale. Pentru a putea lucra mai mult timp la adâncimea de 40 de metri, scufundarea scafandrilor se face în mod normal cu presurizarea prealabilă a scufundătorilor în barocamere speciale. Se pare că cei doi scafandri au intrat cu un ametec banal de oxigen în butelii. În aceste condiţii, ei puteau lucra cel mult cinci minute la adâncimea la care se afla nava. Scafandrii s-au deplasat la locul unde era scufundat cargoul turces cu o nava închiriată care nu era echipată cu barocamere. Una dintre ipotezele lansate de specialişti este cei doi au coborât în adâncuri şi se pare că au intrat în narcoză, după care şi-au pierdut cunoştinţa. Deşi erau scafandri cu experienţă, Cristian Zarafu şi Cătălin Ispas au fost furaţi de beţia adâncurilor, adică narcoza şi nu au mai putut începe urcarea la suprafaţă cu respectarea palierelor de decompresie. Rămâne ca organele de anchetă
să verifice dacă firma Hunters Company deţinea autorizaţie pentru inspecţia navei scufundate, dacă avea permis emis de capitanie pentru această scufundare, dacă echipamentele erau complete pentru scufundare la 37-40 de metri şi dacă în buteliile de scufundare era amestecul adecvat. Scafandri militari au coborât ieri în adâncuri pentru a-i căuta pe cei doi scafandri.

×
Subiecte în articol: observator