Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătorul Manuela Golea Mladin de la Tribunalul Bucureşti (TB) consideră că în cazul fostului premier Adrian Năstase nu se impunea, la contopirea pedepselor din dosarele “Zambaccian” şi “Trofeul calităţii”, adăugarea unui spor de pedeapsă, aşa cum a cerut DNA, susţinând că cei patru ani de închisoare sunt suficienţi pentru a “produce transformări reale şi profunde ale conştiinţei şi modificări statornice, de durată, ale comportamentului acestuia”. Tribunalul Bucureşti a dat ieri publicităţii motivarea deciziei din 8 mai, prin care a fost admisă cererea de contopire a pedepselor primite de fostul premier Năstase în cele două dosare, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de patru ani închisoare, fără ca instanţa să-i adauge un spor de pedeapsă. La 28 aprilie, procurorul DNA Mădălina Scarlat, prezent la şedinţa de judecată de la Tribunalul Bucureşti, a cerut ca la cea mai mare pedeapsă primită de Adrian Năstase, de patru ani de închisoare, să se adauge un spor de un an, iar acesta să execute, după comasare, cinci ani de închisoare.
Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trei ani pentru şantaj în dosarul “Zambaccian”. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul “Trofeul calităţii”, din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat.
Pe 8 mai, Tribunalul Bucureşti a decis contopirea pedepsei de 2 ani închisoare primită de Adrian Năstase în dosarul “Trofeul calităţii” cu 4 ani închisoare primiţi în dosarul “Zambaccian”, fără ca instanţa să adauge un spor de pedeapsă, urmând ca fostul premier să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, plus 5 ani interzicerea unor drepturi civile. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de DNA.
Motivarea instanţei
“Tribunalul apreciază că lipsa antecedentelor penale (evident anterior momentului comiterii celor trei infracţiuni de către condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relaţiile acestuia pe diferite planuri – cu ambianţa socială, în cadrul acestor din urmă aspecte un loc central ocupându-l gradul integrării sociale sub multiplele sale aspecte: profesională, familială (neputând fi indiferente sub aspectul caracterizării persoanei şi implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului faţă de membrii familiei sale, modul în care se îngrijeşte de întreţinerea şi educaţia copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija faţă de patrimoniul familiei), cultural-obştească (nivelul de pregătire culturală şi politico-ideologică, participarea la viaţa culturală şi la acţiunile sociale generale, atitudinea faţă de îndatoririle sociale, gradul de aderare la procesul creşterii omului responsabil), conduita condamnatului după comiterea faptei (prezentarea acestuia în faţa organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată, faptul că petentul nu a încercat să se sustragă de la urmărire penală ori judecată, împrejurarea constând în aceea că deşi de la momentul comiterii ultimei infracţiuni – anul 2006 până la cel al pronunţării unei prime hotărâri definitive de condamnare – iunie 2012 a trecut o perioadă mare de timp condamnatul nu a mai încălcat din punct de vedere penal normele de conduită socială) sunt argumente care converg către concluzia că în prezenta cauză faţă de condamnatul Năstase Adrian nu se impune sporirea pedepsei de bază şi că aceasta este suficientă în vederea asigurării scopului pedepsei, fiind aptă de a produce transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi pe cale de consecinţă modificări statornice, de durată ale comportamentului acestuia (evident în raport de sfera ilicitului penal)”, se arată în motivarea dată de magistratul Manuela Golea Mladin. Judecătorul apreciază, totodată, faptul că, imediat după pronunţarea ultimei decizii de condamnare, din 6 ianuarie, Adrian Năstase s-a prezentat pentru începerea executării pedepsei stabilite de instanţă şi că nu a încercat să se sustragă de la executarea niciuneia dintre pedepsele hotărâte de instanţa supremă. “(…) tribunalul apreciază ca neîntemeiat argumentul susţinut de Ministerul Public prin procuror, în sprijinul susţinerii necesităţii sporirii pedepsei globale de 4 ani constând în evoluţia legislativă în raport de instituţia contopirii pedepselor (art.40 alin.2 corob. cu art.39 lit.b C.p. actual), acest singular considerent nefiind de natură a inclina balanţa în favoarea ideii că în absenţa unui astfel de spor, scopul pedepsei în cazul condamnatului Năstase Adrian nu se poate realiza”.
Poate fi eliberat condiţionat
Motivarea arată că judecătoarea a luat în seamă argumentele avocaţilor fostului premier. În şedinţa în care s-a judecat cererea de contopire a pedepselor, ei au depus CV-ul lui Adrian Năstase pentru a arăta că fostul premier nu are nevoie de un spor de pedeapsă pentru a fi reeducat. De asemenea, apărătorii fostului premier au vorbit şi despre profilul socio-moral al lui Năstase, arătând că el a executat deja 266 de zile din pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul “Trofeul calităţii”, astfel că scopul pedepsei a fost îndeplinit.
După contopirea pedepselor, din cei patru ani vor fi scăzute perioadele petrecute de Adrian Năstase după gratii: 20 iunie 2012 – 18 martie 2013 (dosarul “Trofeul calităţii”) şi 6 ianuarie 2014 – prezent (dosarul “Zambaccian”). Dacă pedeapsa în urma contopirii va rămâne de patru ani (48 de luni), Năstase ar putea cere eliberarea condiţionată după 16 luni. El are dreptul să ceară eliberarea condiţionată după ispăşirea unei treimi din pedeapsă dat fiind că are peste 60 de ani.
Ţinând cont că a executat deja nouă luni de închisoare din pedeapsa de doi ani în dosarul “Trofeul calităţii”, Năstase ar putea cere eliberarea condiţionată după şapte luni.
