Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătoarea Elena Brânduşa de la Tribunalul Bucureşti, care a decis arestarea preventivă a lui Mircea Băsescu, susţine că există probe, în primul rând înregistrări video efectuate de familia lui Bercea Mondial, care atestă că fratele preşedintelui a primit 250.000 euro pentru a-şi trafica influenţa pe lângă magistraţi.
În motivarea deciziei, judecătoarea arată că înregistrările video puse la dispoziţia procurorilor de familia lui Bercea Mondial constituie mijloace de probă, chiar dacă ele au fost făcute de una dintre părţile implicate în acest caz.
"În ceea ce priveşte înregistrările puse la dispoziţia organelor de urmărire penală de către denunţători, al căror caracter legal şi a căror utilizare ca probe au fost contestate de către inculpaţi, judecătorul de drepturi şi libertăţi priveşte această contestare ca lipsită de temei, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 139 alin. 3 C.p.p., potrivit cu care înregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Prin chiar maniera de reglementare a textului sus menţionat s-a dorit garantarea şi respectarea de către stat a obligaţiei pozitive de a apăra dreptul prevăzut de art. 8 din CEDO, fiind admisă de lege posibilitatea unei persoane puse în faţa unei situaţii infracţionale de a folosi înregistrarea imaginii sau comunicării pentru a revela această infracţiune", susţine instanţa, potrivit Agerpres.
Magistratul nu a luat în considerare poziţia avocaţilor lui Mircea Băsescu, care au contestat autenticitatea înregistrărilor video, arătând că înregistrările au fost certificate de procurori.
"Implicarea inculpatului Băsescu Mircea şi împrejurarea că acesta a primit parte din suma respectivă în scopul de a-şi vinde influenţa asupra unor funcţionari însărcinaţi cu atribuţii referitoare la eliberarea lui Anghel Sandu, în accepţiunea textului art. 291 CP, rezultă cu claritate din declaraţiile martorilor şi din procesele verbale de redare a înregistrărilor ambientale şi telefonice. Maniera în care a fost abordată de către interlocutori problema legată de sprijinul pe care inculpatul Băsescu Mircea a înţeles să îl acorde nu lasă echivoc asupra naturii demersurilor pe care acesta susţinea că le face, afirmaţiile sale privitoare la pedepse şi soluţii procedurale fiind de natură a-l convinge pe cumpărătorul de influenţă de realitatea acestora", mai arată instanţa.
Judecătoarea Elena Brânduşa precizează că, în acest dosar, există probe care atestă faptul că Mircea Băsescu a primit suma de 250.000 euro de la Florin Anghel, prin intermediul lui Marian Căpăţînă, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistraţi pentru a obţine o hotărâre favorabilă lui Sandu Anghel.
"Dreptatea" şi "libertatea", o marfă ce se poate cumpăra şi vinde
Mircea Băsescu şi Marian Căpăţînă au acreditat ideea că justiţia este la discreţia influenţelor lor, gata să abdice de la atributele şi încrederea de care trebuie să se bucure într-o societatea democratică, şi că 'dreptatea' şi 'libertatea' au devenit o marfă ce se poate cumpăra şi vinde, se mai arată în motivarea deciziei Tribunalului Bucureşti.
"Nu trebuie ignorat că cei doi au înţeles să urmărească obţinerea unor foloase substanţiale de pe urma persoanelor interesate să rezolve pe căi ilicite anumite probleme judiciare. O astfel de optică, în care 'dreptatea' şi de ce nu, faţă de specificul cauzelor ce constituiau finalitatea demersurilor ilicite făcute, 'libertatea' au devenit o marfă ce se poate cumpăra şi vinde, apare ca inadmisibilă, valorile sociale atinse fiind multiple, cea mai importantă, în opinia judecătorului, fiind lezarea încrederii în sistemul judiciar şi în autoritatea judecătorească în condiţiile în care, prin presupusele acţiuni întreprinse, inculpaţii au acreditat ideea că justiţia este la discreţia influenţelor lor, gata să abdice de la atributele şi încrederea de care trebuie să se bucure într-o societate democratică", se spune în motivare.
Judecătorul precizează că faptele, presupus săvârşite de Mircea Băsescu şi Marian Căpăţînă, sunt de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii şi că, în consecinţă, lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar şi lăsarea lor în libertate ar induce perturbări grave ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase - generând astfel un sentiment acut de insecuritate.
"Chiar dacă presupusa activitate infracţională s-a derulat în perioada 2011-2012, nu se poate susţine că trecerea timpului a diluat pericolul social generat, întrucât ar însemna să se ignore nu numai caracterul evident clandestin al unor astfel de acţiuni, contextul, modalitatea şi mai ales momentul în care s-a ajuns la devoalarea acestora, dar şi impactul mai mult decât actual şi de rezonanţă în societatea românească. (...) Se constată, în cazul tuturor persoanelor implicate, existenţa unor mentalităţi greşite, a unei percepţii eronate şi periculoase asupra actului de justiţie şi organelor abilitate să îl aducă la îndeplinire, dar şi a altor instituţii de cel mai înalt nivel în statul de drept, care impun, raportat şi la impactul faptelor de acest gen asupra opiniei publice, la sentimentul de insecuritate creat în rândul destinatarilor raporturilor penale de conformare, o reacţie promptă şi eficientă din partea autorităţilor", a apreciat magistratul.
De asemenea, judecătorul susţine că nu sunt de ignorat relaţiile dintre cei doi şi denunţători, ascendentul primilor asupra celorlalţi, interesul urmărit de către cei care au sesizat autorităţile, anume acela al recuperării banilor, posibilitatea influenţării lor.
"În consecinţă, luarea faţă de inculpaţii din prezenta cauză a unei măsuri alternative nu ar fi suficientă la acest moment de debut al procesului penal, urmând să se aprecieze asupra necesităţii luării unei altfel de măsuri pe parcursul procesului penal. Judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, elementele care prezintă un grad de pericol social crescut este primordial şi trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaţilor prin privarea lor temporară de libertate", se mai arată în document.
Tribunalul Bucureşti a decis, vineri, 20 iunie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Mircea Băsescu, pentru trafic de influenţă, şi a lui Marian Căpăţână, cel care ar fi fost intermediarul banilor pe care familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, i-ar fi dat fratelui preşedintelui Traian Băsescu.
Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână sunt încarceraţi în arestul Poliţiei Capitalei de joi, când au fost reţinuţi de procurori.
Fratele lui Traian Băsescu este acuzat că, în perioada 20 februarie 2011 - 22 februarie 2012, ar fi primit 250.000 de euro de la fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, prin intermediul lui Marian Căpăţână, pentru a interveni la judecători să dispună o soluţie favorabilă în dosarul în care Sandu Anghel era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot.
Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Mircea Băsescu ar fi promis că va interveni la judecători să dispună fie condamnarea lui Bercea Mondial la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.
