Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Discursul lui Burleanu Marian Răzvan imediat după câştigarea şefiei Federaţiei de Fotbal i-a arătat rapid “caracterul”. Prima lui grijă a fost să ceară demisia unor angajaţi şi să anunţe schimbarea antrenorului echipei naţionale. Şedinţa de alegeri a fost una tristă pentru fotbalul românesc. Gică Popescu, cel mai îndreptăţit la funcţia de preşedinte al FRF, se afla de o zi în puşcărie, condamnat printr-o sentinţă surprinzătoare şi excesiv de dură. Nimic nu ne împiedică să gândim că Justiţia, atât de direcţionată în România, l-a ajutat pe Burleanu, tânărul “vopsit” în portocaliu de sus până jos, să “scape” de concurenţa lui Gică Popescu şi să devină dintr-un “no name” preşedintele FRF. Burleanu şi-a condus, de altfel, discursul public în campania de alegeri atacându-l pe Popescu, nu cu elemente ale programului de modernizare a fotbalului, ci cu trimiteri la dosarul aflat în curs de judecare şi la starea firmelor fostului fotbalist. Exact după “modelul” de atac folosit de Băsescu în politică pentru demolarea adversarilor.
Tânărul Burleanu ar trebui să fie mult mai reţinut cu asemenea trimiteri la dosare, pentru că tatăl lui, Gheorghe Burleanu, şi el fotbalist, inclusiv la Scorniceşti, a făcut puşcărie în tinereţe.
Croit de mic să fie şef
Am reţinut un argument care, în opinia lui Burleanu, trebuia să-l impună ca şef al fotbalului: s-a pregătit de mic să fie conducător. El îi reproşează practic lui Gică Popescu cariera fotbalistică când spune că “alţi oameni şi-au petrecut adolescenţa şi tinereţea pregătindu-se pentru performanţă instituţională”. Burleanu are însă, la 29 de ani, o carieră exclusiv construită în instituţii unde primează criteriile politice. Oricât s-ar da el peste cap să explice şi să-şi etaleze competenţele, funcţiile de consilier la Parlament şi la Administraţia Prezidenţială din epoca lui Băsescu sunt oferite cu precădere tinerilor lipitori de afişe şi strigătorilor de lozinci.
Burleanu a fost probabil fascinat şi inspirat de titlul “Căpitan la 15 ani”. Astfel, la o vârstă fragedă, şi cu o pregătire – fără, era angajat, la 20 de ani, pe funcţia de consilier la Cabinetul primarului din Bacău. Se ocupa la Bacău, în paralel cu studiile la SNSPA, potrivit fişei postului, de managementul materialelor de presă, organizarea de evenimente, coordonarea biroului de informaţii pentru cetăţeni, participarea la audienţele primarului şi de “speaking writing”. Un “Napoleon” se ridica la Bacău, şi primarul Stavarache, pentru care presta “speaking writing”, nu bănuia ce creşte la uşa cabinetului.
Flăcăul ţintea sus şi trece rapid la propaganda de partid, la început la Bacău, unde devine managing-partner la Punct media, făcând ziaristică şi publicitate la “Tu alegi” şi “Lider de Bacău”.
Performanţă organizaţională
Terminarea studiilor la Ştiinţe Politice îl fac apt pe Burleanu să “atace” instituţiile centrale. Evident, dă sfaturi din poziţia de consultant. Din octombrie 2007 până în decembrie 2008, sfătuitorul este ataşat la Senat, la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Apoi, ţara are nevoie de el la Autoritatea Electorală Permanentă, în perioada de alegeri (decembrie 2008 – iulie 2009). Postul devine marea trambulină pentru saltul lângă Traian Băsescu.
Consilier cu stea pe piept la Cotroceni
În iulie 2009, când Băsescu se afla în emoţiile pentru câştigarea unui nou mandat, Burleanu se “înrolează” în serviciul preşedintelui. Devine consilier la Departamentul pentru minorităţi, condus de Kovacs Ekstein. Este atât de harnic şi priceput, încât se remarcă imediat. După cinci luni de muncă, Traian Băsescu îl decorează cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios, în Grad de Cavaler. Băsescu motivează decorarea lui Burleanu cu un ordin de vârf în ierarhia distincţiilor, prin decretul publicat în Monitorul Oficial nr. 882, din 17 decembrie 2009 astfel: “În semn de apreciere deosebită a activităţii eficiente şi meritorii prin care a contribuit la îndeplinirea cu succes şi profesionalism a atribuţiilor ce revin Administraţiei Prezidenţiale”. Cu acelaşi decret a mai fost decorată cu Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler şi doamna Costaciuc Andreea, cunoscută ca “fata de la Barletto”.
Astea, da merite!
La ONG-uri de partid şi de stat
Burleanu rămâne angajat la Cotroceni până în octombrie 2011. Începuse criza, împotriva lui Băsescu ieşea lumea pe străzi, se pregătea debarcarea lui Boc. Tânărul “Cavaler” iese din circuitul instituţional al statului şi se transferă la ONG-urile portocalii, pregătite din timp ca refugii şi unde a funcţionat în paralel cu activitatea din instituţia prezidenţială. Astfel, din august 2009, Burleanu ocupă şi funcţia de preşedinte la European Cristian Political Youth Network, un fel de reţea de juniori şi tineret-speranţe a Partidului Popular European. El avea drept de vot la congresele europene, coordona şi reprezenta acest ONG politic la nivel internaţional. În paralel, mai deţinea o funcţie de preşedinte la alt ONG, numit Institutul European pentru Democraţie Participativă. Cum să crezi că acest ONG ar fi neangajat politic când Burleanu, omul lui Băsescu, lucrează la Cotroceni şi este preşedinte la “echipa de tineret-speranţe” a PPE?
Acest “neafiliat”, băsist cu acte, şi având pe naşul în suflet, s-a instalat cu tupeu maxim la conducerea Federaţiei Române de Fotbal.
Pe când va vopsi Casa Fotbalului în portocaliu şi va trece obligatoriu culoarea partidului în echipamentul sportivilor? Alegerea lui Burleanu reprezintă un pas periculos în politizarea sportului şi plasează Federaţia de Fotbal în rândul instituţiilor din sistemul băsist.
Burleanu a bătut la porţile Ploieştului şi Oneştiului
Răzvan Burleanu, pe vremea când îşi petrecea timpul pe la Administraţia Prezidenţială, s-a pricopsit cu un teren tocmai în localitatea Oneşti, din Bacău, pentru Federaţia de Minifotbal. În 2011, Federaţia de Minifotbal a solicitat un teren de la Consiliul Local Oneşti pentru amenajarea unei baze sportive de minifotbal. Burleanu s-a înscris la licitaţie cu firma sa, Lider Sport, iar, în paralel, la licitaţie s-au înscris şi Asociaţia Judeţeană de Minifotbal din Bacău (condusă de tatăl lui, Gheorghe Burleanu), şi firma Impact Sports & Entertainment (patronată de fratele lui, Cosmin-Ştefan Burleanu). Toate trei au oferit preţul minim: 12 bani/lună/mp. Lider Sport a fost declarată câştigătoare, încheind contractul de concesiune pentru 25 de ani. Contactat de jurnaliştii de la riseproject.ro, Burleanu a declarat: “Singurul business în care m-am implicat a fost acesta de minifotbal, în care mi-am pus toată expertiza. Vreau să dezvolt ceva în ceea ce priveşte sportul de masă, exclusiv pentru amatori. Nu consider că pot fi în conflict de interese”.
De la Oneşti, Burleanu a ajuns la Ploieşti în calitatea de preşedinte al FMR. Acesta cerea un teren intravilan pentru o bază sportivă. În aceeaşi zi, acesta a avizat favorabil solicitarea şi a indicat locul în care se găseşte terenul de care FMR avea nevoie pentru a-şi derula proiectul: într-un parc unde există un teren de fotbal şi altul de tenis, acoperite cu bitum. (Petru Zoltan)
