Un sistem unic de pensii

Pensionarii vor ca Ministerul Muncii să elimine discriminările dintre pensii şi susţin că există 300.000 de privilegiaţi cu pensii speciale. Fondul de pensii ar spori anual cu un miliard de euro dacă "privilegiaţii" ar fi aduşi in sistemul public, susţine Florin Paşa, directorul Consiliului Naţional al Persoanelor Vărstnice, intr-o scrisoare pe care o redăm integral.Â

Pensionarii vor ca Ministerul Muncii să elimine discriminările dintre pensii şi susţin că există 300.000 de privilegiaţi care beneficiază de pensii speciale. Fondul de pensii ar spori anual cu un miliard de euro dacă "privilegiaţii" ar fi aduşi in sistemul public, susţine Florin Paşa, directorul Consiliului Naţional al Persoanelor Vărstnice, intr-o scrisoare pe care o redăm integral.

Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată pănă in prezent de 40 de ordonanţe de urgenţă ale Guvernului şi diverse alte circulare emise de miniştrii Muncii, stabileşte la articolul 2 principiile de organizare şi funcţionare ale acestui sistem. In acest cadru, potrivit principiului unicităţii, statul organizează şi garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept. Aşadar, insăşi legea stabileşte in modul cel mai clar posibil că există un singur mod de calcul al pensiilor, aşa cum este in toate ţările membre ale Uniunii Europene.

Dacă sistemul public de pensii este unic, trebuie să se aplice nediscriminatoriu pentru toţi pensionarii din Romănia, indiferent că in viaţa activă au fost permanent sau parţial parlamentari, magistraţi, diplomaţi, militari etc. Deja, datorită faptului că in timpul căt au desfăşurat activitate in aceste domenii, aceste categorii socio-profesionale de populaţie au beneficiat de venituri salariale cu mult peste salariul mediu pe economie, beneficiază şi la calculul pensiei de un număr mai mare de puncte pentru perioadele respective, care influenţează extrem de favorabil cuantumul pensiei.

SISTEME PRIVILEGIATE. La nivelul lunii iunie 2007, sistemul public de pensii de asigurări sociale de stat inregistrează in plată un număr de 4.641.327 de pensionari. Suplimentar, beneficiari ai unor pensii speciale mari sunt circa 300.000 pensionari, care se bucură de prevederi şi sisteme de calcul privilegiate, in contradicţie totală cu principiile de unicitate şi egalitate pe care ar trebui să se fundamenteze, potrivit legii in vigoare, sistemul public de pensii. Integrarea acestor categorii de pensii in sistemul actual de pensii publice ar putea aduce la fondul de pensii un spor anual de un miliard de euro suportat, in prezent, de la bugetul statului.

FEMEI ŞI BĂRBAŢI. In ceea ce priveşte principiul egalităţii, la care face referire Legea nr. 19/2000, adică asigurarea unui tratament nediscriminatoriu cu privire la drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru pensionari, există o flagrantă discriminare intre bărbaţi şi femei referitoare la calculul cuantumului pensiei, prin utilizarea nejustificată a condiţiei minime de cotizare (25 ani la femei şi 30 de ani la bărbaţi) in algoritmul de calcul. Pentru explicitare considerăm cazul a două persoane - femeie şi bărbat - cu aceeaşi calificare, acelaşi salariu şi care au lucrat in viaţa activă la acelaşi loc de muncă un număr de 35 de ani; prin impărţirea totalului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de cei doi asiguraţi in perioada de cotizare, la 25 de ani şi respectiv 30 de ani rezultă pensii cu cuantumuri total diferite. Reglementarea acestei discriminări evidente se poate realiza operativ prin una din următoarele două variante. Prima soluţie prevede multiplicarea numărului actual de puncte in cazul pensionarilor in plată, bărbaţi, cu raportul 30/25 = 1,2. Cea de-a doua propune multiplicarea totalului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat pentru intreaga perioadă de cotizare (menţionat in prezent in decizia de pensionare a fiecărei persoane) cu o nouă valoare a punctului de pensie, de exemplu 16,5 lei pentru anul 2007, şi care să se aprobe ulterior anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

CONTRIBUŢII PENTRU STIMULENTE. Discriminări se evidenţiază şi la pensionarii cu grupă de muncă, inainte şi după 1 aprilie 2001. In discuţiile contradictorii recente purtate pe seama recentei Legi nr. 250/2007 de modificare a Legii nr. 19/2000, votată in unanimitate de parlamentari, rezultă că miniştrii Vosganian şi Păcuraru intenţionează să pretindă contribuţii şi pentru aşa-zisele "stimulente" la salarii in vederea majorării incasărilor la fondul de asigurări sociale. Aşa cum se cunoaşte, stimulentele se acordă personalului bugetar in vederea creşterii veniturilor acestuia, care, potrivit grilelor de salarizare, sunt destul de mici comparativ cu sectorul privat. Măsura de a lua in calcul din anul 2008 şi aceste stimulente, care majorează veniturile lunare ale personalului cu 2-2,5 ori faţă de salariul de incadrare, vor conduce ulterior la noi discriminări intre pensionari, incălcăndu-se astfel principiul egalităţii susţinut de actul normativ. Aşa cum se cunoaşte, persoanele active de astăzi plătesc contribuţii intr-un sistem de asigurare (de pensii) pentru că, atunci cănd le va veni răndul să aibă statut de pensionar, să beneficieze de pensie din banii lor.

IMPOZITAREA PENSIILOR. Apare ca o mare discriminare impozitarea pensiilor in cuantum de peste 900 de lei. Dacă sistemul de pensii se recunoaşte că este un sistem de asigurare, cum este posibil să se aplice impozit pe pensie? Pensionarul şi-a adunat in viaţa activă "bani albi pentru zile negre", şi in mod firesc işi pune intrebarea unde ii sunt banii şi de ce trebuie să plătească impozit atăt timp căt banii au făcut şi dobăndă dacă statul i-a investit in mod raţional. Se ştie că la naţionalizare (1948) statul a confiscat patrimoniul sistemului şi a hotărăt ca pensiile să fie plătite din contribuţia celor care realizează venituri. In acest nou context, realizatorii de venituri fiind mai mulţi, fondul de pensii a fost an de an excedentar, parte din el făcăndu-se anual venit la bugetul de stat. Dacă in această perioadă statul folosea banii de pensie, tot el astăzi trebuie, sau mai bine zis este obligat, să completeze fondul de pensii la nivelul necesarului, indiferent de măsurile restrictive adoptate in ceea ce priveşte bugetul consolidat. Astfel spus, statul nu poate spune că nu are bani de pensii pentru asigurarea unui trai decent pensionarilor.

Solidaritate sociala. Referitor la principiul solidarităţii sociale, aplicarea acestuia nu trebuie inţeleasă că trebuie să se tindă către un egalitarism intre pensii. După indexarea punctajului de pensie, bineinţeles că pensiile mici vor rămăne tot mici faţă de celelalte. Pentru aceşti pensionari cu pensii mici, pentru a le asigura un trai decent, statul poate veni cu un complement la pensie sub forma unui ajutor bănesc, susţinut financiar de la bugetul de stat, ca formă de asistenţă socială materializată, precum şi cu gratuităţi pentru diverse servicii.

Fără indoială că sistemul public actual de pensii este necesar să fie revizuit şi restructurat pentru respectarea principiilor pe care se afirmă că este organizat şi funcţionează.

Program naţional

Consiliul Naţional al Persoanelor Vărstnice in repetate rănduri a intervenit in scris la miniştrii Muncii, cu propuneri pentru stabilirea şi aplicarea unui sistem naţional de pensii in sprijinul real al tuturor pensionarilor, indiferent de activitatea desfăşurată, avănd in vedere că după ieşirea in pensie nevoia socială se intemeiază pe alte considerente faţă de cele din viaţa activă.

Majorarea cuantumului punctului de pensie reprezintă o măsură politică aşteptată de pensionari pentru a beneficia de un trai imbunătăţit. Au trecut 17 ani şi puterea de cumpărare a pensiei medii de bază (365 de lei) reprezintă astăzi 72% din cea a anului 1990, situaţie ce demonstrează o dată in plus oportunitatea aprobării de către Parlamentul Romăniei a unui Program naţional pentru imbunătăţirea nivelului de trai al persoanelor vărstnice, potrivit căruia actualul Guvern şi guvernele viitoare să aibă obligaţia de a-l aplica cu responsabilitate. Nevoile pensionarilor sunt specifice şi trebuie soluţionate favorabil intr-un timp căt mai scurt, pentru ca aceştia să se poată bucura căt mai mult in perioada de viaţă rămasă.