Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Copreşedintele PNL Vasile Blaga şi fostul şef al statului Traian Băsescu s-au prezentat joi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde se judecă o cerere a Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva lor în legătură cu răpirea jurnaliştilor români în Irak.
La intrarea în sediul instanţei, Vasile Blaga a spus că nu are emoţii şi că va da o declaraţie în acest caz dacă judecătorii vor cere acest lucru.
Blaga a afirmat că nu ştie ce conţine plângerea depusă de Corneliu Vadim Tudor şi că a primit miercuri o citaţie pentru a veni în instanţă.
Pe 28 mai, magistraţii de la Judecătoria sectorului 5 au decis că nu este de competenţa acestei instanţe să judece cererea Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea jurnaliştilor români în Irak.
Judecătoria sectorului 5 şi-a declinat competenţa în acest caz şi a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
"Admite excepţia necompetenţei personale a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti invocată de instanţă din oficiu. În baza art. 50 N. C.p.p. rap. la art. 40 şi art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. declină competenţa de soluţionare a cererii de redeschidere a urmăririi penale formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1543/P/2009, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. În baza art. 275 al. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Definitivă", se arată în decizia instanţei.
Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu şi pe preşedintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak în anul 2005.
În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmaţiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu şi anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliştilor ar fi dispărut 4 milioane de euro.
Potrivit lui Nastasiu, autorităţile de la Bucureşti ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE şi cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 - 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro.
El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak şi suma reală plătită răpitorilor.
"Ştiam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general şi director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberaţi, asumându-şi o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Ştiam cu toţii că preşedintele era implicat în fiecare detaliu. Aşadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofiţer escroc putea pierde pur şi simplu 3 - 4 milioane de euro pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că Grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni şi implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3 - 4 milioane de euro, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din fondul special... sau poate că anumite persoane, care au avut acces şi au participat la acţiunea de eliberare, au scos aceşti bani din suma totală de răscumpărare şi i-au împărţit între ele", scria Nastasiu în cartea "Prădarea României", lansată în anul 2009.
AGERPRES
