Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Steaua poate fi obligată să probeze că nu urmează o politică de recrutare discriminatorie, pe criteriul orientării sexuale, după ce finanţatorul clubului, Gigi Becali, a declarat că nu ar lua un homosexual în echipă. Hotărârea a fost luată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg.
Declaraţiile patronului echipei de fotbal "Steaua", George Becali, vis-a-vis de faptul că nu angajează homosexuali, pot să oblige clubul să probeze că "nu urmează o politică de recrutare discriminatorie", informează un comunicat al instituției europene.
Decizia a fost emisă după ce Curtea de Apel Bucureşti, care judecă acţiunea Asociaţiei Accept în cazul declaraţiilor lui Gigi Becali referitoare la homosexuali, a adresat Curţii de Justiţie de la Luxemburg mai multe întrebări.
Gigi Becali a declarat în anul 2010 că la echipa Steaua „nu vor exista niciodată homosexuali”. Imediat după afirmația făcută, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) l-a sancţionat pe Becali cu avertisment.
„Niciodată nu o să existe homosexuali la Steaua. Fac o sută de discriminări. Nu vreau să lucrez cu homosexuali, nu vreau să-i angajez la mine. Care e problema lor? Nu am nimic cu ei, îi respect ca pe toţi oamenii, numai că nu vreau să lucrez cu ei, am ghinion, asta cred eu", a declarat atunci Gigi Becali.
La 3 martie 2010, Asociaţia Accept, care protejează drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale şi transsexuale în România, a depus o plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) împotriva clubului Steaua şi a lui Gigi Becali, care se prezenta ca fiind "patronul" acestui club, se mai arată în comunicatul CJUE. Asociaţia Accept susţinea că fusese încălcat principiul egalităţii de tratament în materie de recrutare, după ce, în cadrul unui interviu referitor la un eventual transfer al unui fotbalist profesionist, Gigi Becali ar fi declarat, în esenţă, că nu ar angaja niciodată un sportiv homosexual. "Nici dacă se desfiinţează Steaua nu iau un homosexual în echipă", a fost declaraţia lui Becali, la care se face referire în decizia Curţii de la Luxemburg.
În ceea ce priveşte cealaltă parte reclamată la CNCD, şi anume FC Steaua, Asociaţia Accept a susţinut că acest club de fotbal nu s-a distanţat niciun moment de declaraţiile lui Becali. CNCD a apreciat, printre altele, că aceste împrejurări nu intră în domeniul de aplicare al unui eventual raport de muncă, întrucât declaraţiile lui Becali nu pot fi considerate ca provenind de la un angajator sau de la o persoană responsabilă cu angajarea. Cu toate acestea, CNCD a considerat că aceste declaraţii constituie discriminare sub forma hărţuirii şi a dispus sancţionarea cu avertisment a finanţatorului FC Steaua. Această sancţiune era singura posibilă la acel moment, în temeiul dreptului român, întrucât decizia CNCD a fost pronunţată după mai mult de şase luni de la data săvârşirii faptei reproşate, arată CJUE.
Asociaţia Accept a introdus o acţiune împotriva acestei decizii la Curtea de Apel Bucureşti, care a adresat Curţii de Justiţie mai multe întrebări cu privire la interpretarea Directivei 2000/78/CE privind egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. "În temeiul acestei directive, în cazul în care, în faţa unei instanţe judecătoreşti sau a unei alte autorităţi competente, sunt dovedite fapte care permit prezumţia existenţei unei discriminări, sarcina probei revine pârâţilor vizaţi, care trebuie să dovedească faptul că, în pofida acestei aparenţe de discriminare, principiul egalităţii de tratament nu a fost încălcat", potrivit CJUE.
În hotărârea pronunţată joi, Curtea arată că directiva este aplicabilă în situaţii precum cea aflată la originea litigiului principal cu care este sesizată Curtea de Apel Bucureşti, care privesc declaraţii referitoare la condiţiile de acces la încadrare în muncă, inclusiv condiţiile de recrutare. Totodată, potrivit directivei, hărţuirea este considerată o formă de discriminare atunci când se manifestă un comportament indezirabil legat, printre altele, de orientarea sexuală, care are ca obiectiv sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, mai notează CJUE.
În ceea ce priveşte poziţia FC Steaua în litigiul principal, CJUE precizează că simpla împrejurare că declaraţii de natura celor efectuate de domnul Becali nu provin direct de la club, angajatorul nu se opune posibilităţii ca existenţa unor "fapte care permit prezumţia existenţei unei discriminări" să fie stabilită în privinţa acestuia. Prin urmare, un angajator pârât nu poate combate existenţa unor fapte care permit să se prezume că urmează o politică de recrutare discriminatorie limitându-se la a susţine că declaraţiile care sugerează existenţa unei politici de recrutare homofobe sunt făcute de o persoană care, chiar dacă afirmă şi pare să joace un rol important în administrarea acestui angajator, nu are capacitatea juridică de a-l angaja în materie de recrutare.
Potrivit Curţii, împrejurarea că acest angajator nu s-a distanţat în mod clar de declaraţiile respective poate fi luată în considerare cu ocazia aprecierii politicii sale de recrutare.
Astfel, CJUE a hotărât că declaraţiile homofobe ale "patronului" unui club de fotbal profesionist pot să dea naştere obligaţiei acestui club de a proba că nu urmează o politică de recrutare discriminatorie. Pe de altă parte, Curtea precizează că sarcina probei nu înseamnă că FC Steaua trebuie să dovedească faptul că, în trecut, au fost recrutate persoane având o anumită orientare sexuală, aceasta aducând atingere dreptului la respectarea vieţii private. Aparenţa unei discriminări pe motive de orientare sexuală ar putea fi combătută pe baza unei serii de indicii concordante, precum distanţarea clară a clubului de declaraţiile publice discriminatorii ale lui Becali, precum şi existenţa unor dispoziţii exprese în politica de recrutare a FC Steaua care să vizeze asigurarea respectării principiului egalităţii de tratament.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene mai arată că directiva se opune unei reglementări naţionale în temeiul căreia, în cazul constatării unei discriminări pe motive de orientare sexuală, nu este posibil să se aplice decât un "avertisment" după expirarea unui termen de şase luni de la data săvârşirii faptei, dacă această sancţiune nu este efectivă, proporţională şi disuasivă. Instanţa română este însă cea care are sarcina să aprecieze dacă aceasta este situaţia în speţă.
