x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Vîntu, periculos pentru societate

Vîntu, periculos pentru societate

de Violeta Fotache    |    13 Sep 2010   •   00:00
Vîntu, periculos pentru societate
Sursa foto: Grigore Popescu/Agerpres

Tribunalul Bucureşti (TB) a făcut azi publică motivarea încheierii de şedinţă prin care a fost dispusă arestarea preventivă pentru 29 de zile a inculpaţilor Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian, acuzaţi de favorizarea fugarului Nicolae Popa.

Instanţa a reţinut că Nicolae Popa a fost ajutat nu dintr-un interes altruist, ci pentru ca acesta să-şi respecte "angajamentul luat în urmă cu nouă ani de zile".
Tribunalul Bucureşti arată că faptele lui S.O. Vîntu, alături de cei doi presupuşi complici, de a îl ajuta pe Nicolae Popa să scape de autorităţi are urmări periculoase pentru societate şi pentru încrederea oamenilor în justiţie.

Judecătorul a avut în vedere şi notorietatea cazului FNI, "acel sistem de acumulare a fondurilor băneşti de la persoane fizice sau juridice, creat sub aparenţa unui fond deschis de investiţii, care, în final, a generat un grav prejudiciu atât sistemului financiar-bancar din România, cât şi unui număr foarte mare de persoane fizice. "Analiza actelor probatorii ale cauzei demonstrează ca lăsarea în libertate a inculpaţilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Trebuie avută în vedere rezonanţa acestor fapte îndreptate împotriva înfăptuirii justiţiei, la care se adaugă sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivităţii. Acestea sunt elemente de natură a naşte temerea că organele judiciare nu reacţionează eficient împotriva unor persoane învinuite de săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită. Cercetarea în stare de libertate a celor acuzaţi că sprijină material şi moral un condamnat definitiv la executarea unei pedepse de 15 ani de închisoare, pentru comiterea unor infracţiuni ce au generat prejudicii imense sutelor de mii de victime devin circumstanţe ce ar putea încuraja şi alte persoane să comită infracţiuni".

Judecătorul Tribunalului Bucureşti arată în motivare că prin favorizarea infractorului, Sorin Ovidiu Vîntu şi cei doi presupuşi complici, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian, au zădărnicit şi îngreunat executarea pedepsei primită de Nicolae Popa în dosarul FNI, lucru ce are urmări periculoase social, pentru că a fost afectată încrederea societăţii în autorităţile judiciare.

"Aşadar, pericolul social al faptelor de favorizarea infractorului se răsfrânge asupra sistemului judiciar penal, care, potrivit competenţelor legale, trebuie să asigure efectivitatea actului de justiţie. Efectivitatea actului de justiţie este asigurată numai atunci când vinovatul, persoana vinovată de comiterea unei infracţiuni, execută pedeapsa stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. Zădărnicirea, îngreunarea executării pedepsei de 15 ani de închisoare aplicată condamnatului Popa Nicolae are autoritate de lucru judecat, dincolo de orice dubiu, pentru că instanţa de judecată a statuat că este vinovat", se mai arată în documentul citat.

De asemenea, judecătorul arată că faptele celor trei dobândesc un grad de pericol care se accentuează, întrucât deşi erau cercetaţi pentru favorizarea infractorului şi se aflau sub obligaţiile legale stabilite de organele judiciare încă din luna decembrie 2009, ei au continuat să desfăşoare activităţi de sprijin material în favoarea lui Nicolae Popa. Aşadar, judecătorul a apreciat că în paralel cu demersul desfăşurat de autorităţile judiciare competente în scopul extrădării lui Nicolae Popa, cei trei desfăşurau acţiuni de îngreunare a punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii.

"Continuarea sprijinirii condamnatului Nicolae Popa, care a părăsit ţara exact în perioada în care era cercetat în cauza FNI, acest fapt fiind de notoritate, prin îngreunarea procedurilor de punere în executare a hotărârii judecătoreşti. Faptul că activităţile de sprijinire a condamnatului Nicolae Popa au fost continuate de inculpaţi, deşi erau cercetaţi tocmai pentru această infracţiune, denotă o sfidare a legii şi accentuează periculozitatea", mai arată judecătorul în motivare.

Tribunalul Bucureşti mai reţine că Vîntu a fost iniţiatorul întregului demers infracţional, instanţa arătând că el, ca şi ceilalţi doi complici, reprezintă pericol social. Instanţa reţine ca deosebit de importantă convorbirea telefonică din 30 octombrie 2009, din care rezultă clar faptul că trimiterea banilor către Nicolae Popa nu a început anul trecut, ci cu cel puţin doi ani înainte, fiind deja stabilit un "circuit" în acest sens, arată magistratul care a judecat cauza.

"Tribunalul găseşte deosebit de relevant faptul că începerea urmăririi penale şi, mai mult, luarea unei măsuri restrictive de libertate nu a avut nici un impact asupra atitudinii inculpaţilor faţă de normele penale şi ordinea de drept, norme pe care aceştia au ales să le ignore şi în continuare cu indiferenţă, dar şi vădită desconsideraţie faţă de capacitatea organelor judiciare române de a-i trage la răspundere penală. Singurul efect al acestor măsuri a fost acela că cei trei inculpaţi şi-au luat anumite măsuri de precauţie", se arată în motivarea instanţei.

Astfel, arată magistratul, s-a evidenţiat pericolul social al inculpaţilor. În plus, datele primite de la autorităţile din Cipru au constituit un element-cheie al anchetei şi au dus la concluzia că aceştia reprezintă pericol social.
"Inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu a fost iniţiatorul întregului demers infracţional, din acest punct de vedere, periculozitatea socială a acestui inculpat reliefându-se pregnant. În ceea ce priveşte mobilul acestui inculpat, Tribunalul găseşte deosebit de relevantă convorbirea telefonică din data de 4 ianuarie 2010, purtată de inculpatul Stoian cu o persoană necunoscută localizată în Indonezia, în cadrul căreia se transmite inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu că numitul Nicolae Popa va respecta angajamentul luat «acum nouă ani», iar temerile inculpatului Sorin Ovidiu Vântu că cineva va spune ceva împotriva sa sunt neîntemeiate", precizează magistratul. Astfel, TMB deduce că insistenţele lui Vîntu de a împiedica extrădarea lui Popa nu par alturiste.





Şoferul, om de încredere, nu doar angajat
În ceea ce-l priveşte pe Octavian Ţurcan, Tribunalul remarcă faptul că acesta, deşi nu a avut iniţiativă infracţională, a avut un rol esenţial în comiterea infracţiunilor. "Ca titular al conturilor ce au fost folosite în aceste transferuri (de bani - n.r.), inculpatul avea cunoştinţă atât de identitatea destinatarului (fapt ce este de altfel confirmat şi de convorbirile telefonice purtate cu inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu), cât şi de scopul acestui demers", se arată în motivare. Instanţa apreciază că şi în cazul lui este îndeplinită condiţia pericolului social, văzând modalitatea implicării lui, perseverenţa de care a dat dovadă, modalitatea concretă în care a acţionat. Referitor la şoferul Alexandru Stoian, instanţa observă mai întâi faptul că implicarea sa în acest "proiect" ilicit a fost, în mod cert, relaţia sa apropiată cu Sorin Ovidiu Vîntu, dar nu în calitate de angajat, de subordonat, aşa cum încearcă acesta să susţină, ci aceea de om de încredere, calitate în care s-a implicat active şi în deplină cunoştinţă de cauză.



Cereri respinse, inculpaţii au invocat dreptul la tăcere
Apărătorul lui Sorin Ovidiu Vîntu, av. Marian Nazat, a cerut instanţei să constate că nu Tribunalul este competent să judece, ci Judecătoria Sectorului 1, pe motiv că "favorizarea reţinută în sarcina inculpatului se referă la o infracţiune de înşelăciune care a fost soluţionată definitiv, deci nu se mai află în faţa unei cauze care se judecă în acest moment la Tribunalul Bucureşti". Apărătorul a susţinut că aceasta echivalează cu o nulitate absolută. Argumentul a fost îndepărtat de instanţă, Tribunalul considerând că este competent să judece, arătând că dispoziţiile art. 35 alin. 5 Cod Procedură Penală nu fac distincţie între modalităţile alternative de săvârşire a faptei de favorizare aşa cum sunt prevăzute de art. 264 Cod Penal, între acestea regăsindu-se şi activitatea de îngreunare, zădărnicire a executării pedepsei", potrivit motivării arestării omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Din motivarea verdictului de arestare preventivă, reiese că cei trei inculpaţi - Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian - s-au prevalat de dreptul lor de a nu face declaraţii în faţa instanţei.

Apărătorul lui Sorin Ovidiu Vîntu a mai spus instanţei să ceară Parchetului să depună la dosarul cauzei autorizaţia pentru interceptările telefonice efectuate înainte de începerea urmăririi penale, ce ar fi fost dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Avocatul a cerut acest lucru pentru ca "să se poate vedea pentru ce perioadă, pentru ce persoane, care este temeiul legal al înregistrărilor respective şi de asemenea solicită să fie depus suportul cu aceste înregistrări şi să fie audiate în această şedinţă, în această noapte, pentru ca şi apărarea să aibă acces la toate mijloacele de probă, de care se foloseşte parchetul, atunci când formulează cererea de propunere de arestare preventivă". Avocatul Nazat a mai susţinut că în caz contrar dreptul la un proces echitabil este anulat, iar principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare nu este decât o simplă speculaţie şi nu se regăseşte eficient în dreptul la apărare care trebuie efectiv şi garantat.

Avocatul lui Stoian Alexandru a achiesat la aceste susţineri, ca şi apărătorul lui Octavian Ţurcan, av. Enescu Victor. Acesta din urmă a susţinut în plus faptul că percheziţia la domiciuliul clientului său ar fi fost ilegală deoarece a fost făcută la o altă adresă şi a cerut să fie depuse la dosarul cauzei cererea prin care s-a cerut percheziţia, precum şi celelalte plângeri pe care le-a formulat în faţa procurorului. Procurorul de şedinţă a cerut instanţei să respingă toate cererile apărării "având în vedere că la dosar se află toate actele de urmărire penală declasificate, respectiv că la dosarul cauzei sunt acte care formează în acest moment indicii temeinice, nefiind necesare alte probe în acest moment".
Tribunalul a respins cererile apărării unele ca neîntemeiate, altele ca inutile.

 ● Violeta Fotache

 


Plângere penală împotriva poliţiştilor care au împuşcat câinele lui SOV
Asociaţia "Cuţu, cuţu", Marius Marinescu, iniţiatorul legii pentru protecţia animalelor, şi Codrin Ştefănescu, vicepreşedinte al PRM, au depus ieri o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva poliţiştilor care au împuşcat câinele lui Sorin Ovidiu Vîntu, în urma descinderii de la 9 septembrie. O altă plângere penală în acest sens va fi depusă şi de Fundaţia "Doggie-Dog".

"Am putea spune că acest caz nici nu are legătură cu Vîntu. Ceea ce mă deranjează este că până acum Poliţia Română nu a ieşit cu un comunicat, să spună care era procedura şi dacă s-a respectat sau nu. În felul acesta, chiar dacă ar fi fost o greşeală, fiind un caz atât de mediatizat se poate interpreta că de-acum încolo oricine, la orice percheziţie, are voie să împuşte animalele", a declarat pentru Jurnalul Naţional Marcela Lungu, preşedinta Asociaţiei "Cuţu, cuţu". Reprezentanta asociaţiei spune că deşi acesta a fost un caz fericit, pentru că animalul nu a murit, este posibil să se creeze un precedent. "Noi dorim să se lumineze cazul. Dacă este cineva vinovat, să plătească în baza legii pentru protecţia animalelor, iar dacă nu, aşteptăm un comunicat complet din partea Ministerului de Interne şi a celor care au făcut percheziţia, pentru că, din ceea ce s-a spus până acum, reiese că nus-a respectat procedura. Animalele nu trebuie să devină victime colaterale, indiferent de gravitatea faptelor stăpânilor", mai spune Marcela Lungu.

Marius Marinescu susţine că din filmare reiese clar că poliţistul a împuşcat câinele cu intenţie, iar varianta glonţului ricoşat este falsă. "Părerea mea este că poliţistul acela este pericol public şi că trebuie suspendat până la soluţionarea cazului. Este un act de cruzime. Dacă nu vor începe urmărirea penală, vom face plângere penală împotriva procurorului care a dat NUP, pentru abuz în serviciu", a declarat Marius Marinescu pentru Jurnalul Naţional.
În conformitate cu Legea 9/2008, pentru protecţia animalelor, maltratarea şi schingiuirea, producerea de suferinţe fizice sau psihice prin orice mijloace sunt cruzimi faţă de animale (art. 6 alin. (2)) şi reprezintă infracţiuni (Art. 23. - (11) lit. c) ce se sancţionează conform art. 23 alin. (3) lit. c) cu închisoare de până la trei ani sau amendă penală de până la 10.000 de lei.

    ● Diana Scarlat


Piedici la extrădarea fugarului Nicolae Popa plătite de cei trei inculpaţi
"Analizând materialul probator existent până la acest moment, Tribunalul constată că există indicii temeinice şi concludente ce conturează următoarea situaţie de fapt", se arată în motivare, instanţă făcând în paragrafele imediat următoare o cronologie a sentinţelor şi mandatelor în cazul Nicolae Popa, precum şi a convorbirilor esenţiale în acest caz. În esenţă, instanţa reţine că Nicolae Popa "s-a refugiat pe teritoriul Indoneziei unde a fost susţinut material, constant, de către inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu, prin trimiterea, în baza unui sistem bine pus la punct prin folosirea unor conturi bancare deschise la o instituţie bancară din Cipru, de însemnate sume de bani, ce au fost folosite de condamnatul Popa Nicolae iniţial pentru a evita depistarea sa de autorităţile judiciare indoneziene şi ulterior, după arestarea sa, pentru a îngreuna şi combate demersurile autorităţilor judiciare române în scopul finalizării procedurii de extrădare". "Aceste sume de bani furnizate de inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu au fost remise condamnatului Popa Nicolae fie de inculpatul Ţurcan Ovidiu, prin intermediul firmelor sale din Cipru, fie prin intermediul fratelui condamnatului, Popa Virgil, cu ajutorul inculpatului Stoian Alexandru, ce avea rolul de a remite fizic sumele de bani. Tot acest din urmă inculpat a înlesnit activitatea infracţională a inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu şi acţionând ca şi intermediar între acesta şi persoane din Indonezia implicate în procedura de extrădare. Instanţa mai reţine că "inculpaţii identifică în Indonezia persoane care le promit ferm sprijinul în scopul împiedicării finalizării procedurii de extrădare, acestor persoane fiindu-le remise periodic sume importante de bani", se mai arată în motivarea Tribunalului.
Dacă Nicolae Popa nu a recunoscut ajutorul primit de la S. O. Vîntu, conform unor surse judiciare liderul de sindicat Liviu Luca, martor în acest dosar, a recunoscut că a virat sume de bani, la ordinul omului de afaceri, însă el a precizat că nu avea habar că o parte din aceşti bani ajung la Nicolae Popa. Şi pe numele lui a fost emisă o autorizaţie de percheziţie, procedură la care Liviu Luca şi-a dat acordul. Sursele citate spun că necesitatea audierii lui Liviu Luca nu a apărut decât după ce au fost primite rezultatele comisiilor rogatorii cu Cipru şi Indonezia, acesta având acces la contul din care s-au livrat banii. Ieri, Luca şi-a depus mandatul de lider sincal pentru a nu expune confederaţia, potrivit liderului CNSLR Frăţia, Marius Petcu.

   ● Violeta Fotache

 


Justiţia neagă existenţa presiunilor politice
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, prezenţi la Forumul internaţional al procurorilor privind lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, ţinut în aceste zile la Bucureşti, au refuzat să comenteze cazul arestării omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Unicul comentariu făcut de cei trei oficiali, în diverse forme, a fost acela că nu au existat presiuni politice în instrumentarea acestui caz. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că toate informaţiile despre extrădarea lui Nicolae Popa au fost făcute publice. Cât priveşte apariţia în presă a interceptărilor din dosar, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a subliniat doar că discuţiile care au apărut în presă sunt pasaje din referatul cu propunerea de arestare preventivă. Kovesi a adăugat că nu au existat nici un fel de presiuni asupra procurorilor care instrumentează dosarul. La rândul său, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a spus că nu au existat presiuni politice, la fel cum nu există în nici un caz.

Concret, Vîntu este acuzat că l-ar fi ajutat pe Nicolae Popa, un condamnat la 15 ani de detenţie pentru infracţiuni economice, prins de autorităţile judiciare în Jakarta. În dosarul în care Popa a fost condamnat la detenţie, iniţial şi Vîntu a fost acuzat, însă ulterior procurorii l-au scos de sub urmărire penală. Popa desfăşura activităţi economice în Indonezia, având o firmă, şi locuia într-o casă pe malul mării, în insula Bali, susţin surse judiciare. Preşedintele Indoneziei a admis cererea de extrădare a lui Popa, încă din 25 august. Popa i-a sugerat lui Vîntu că ar putea trăi cu 200.000 de euro pe an în Indonezia, bani transmişi, prin conturi, de omul de afaceri.

POPA VINE MAI TÂRZIU
După ce preşedintele Indoneziei şi-a dat acordul pentru extrădarea lui Nicolae Popa, dosarul a intrat acum în faza în care instanţa trebuie să constate dacă există sau nu dubla incriminare şi să dea un verdict fie de aprobare, fie de respingere a extrădării. Dosarul se întoarce apoi din nou la preşedintele Indoneziei pentru ultima aprobare. Cu alte cuvinte, aducerea în ţară a lui Nicolae Popa ar mai putea dura.

    ● Violeta Fotache


Completul de recurs
Dosarul Vîntu a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti cu numărul 43238/3/2010, la Secţia a II-a Penală şi va fi judecat la 15 septembrie de Completul 3, după cum ne-a comunicat purtătorul de cuvânt al acestei instanţe, magistratul Daniel Grădinaru.
Completul este format din judecătoarele Luciana Mera, Cristina Rotaru şi Viorica Costiniu, ne-au precizat surse din magistratură. Preşedintele completului este judecătoarea Costiniu, preşedinte de onoare al AMR, soţia fostului judecător Florin Costiniu, inculpat într-un proces de corupţie alături de senatorul PSD Cătălin Voicu. Costiniu a avut câteva confruntări verbale cu preşedintele Traian Băsescu. Ea a refuzat arestarea lui Puiu Popoviciu. Judecătoarea Luciana Mera, pe vremea când era la Tribunalul Bucureşti, l-a condamnat pe turcul Fatih Keser la 15 ani închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în dauna statului roman. Judecătoarea Cristina Rotaru este magistratul care a avut opinie separată în cazul doctorului RăzvanTrancă, atunci când un complet al Curţii de Apel Bucureşti l-a achitat.

  ● Violeta Fotache


Citiţi motivarea instanţei la decizia de arestare a lui SOV - format pdf
×