"Vreau sa ma fac o casa"

Nu au rechizite noi, nu au manuale, nu au banuti de pachet pentru la scoala. Cel mai trist lucru insa pentru copiii sinistrati din satul Stancea, comuna Spantov, este ca atunci cand se intorc de la scoala nu au nici patru pereti intre care sa-si faca temele si sa nu mai tremure noaptea de frig.

Pentru 25 de copii de la Scoala generala nr. 2 din Stancea a sunat clopotelul pentru prima oara. Pentru sase dintre ei a sunat trist: ei inca mai stau in tabara de sinistrati de pe dealul de la marginea satului.

POVESTEA DRUMULUI PANA LA SCOALA. Tabara sinistratilor arata ca un loc parasit. Case incepute, materiale de constructie imprastiate, corturi militare, locuinte modulare aliniate ca paturile de spital, caini pe ulitele prafuite.

Ana si-a imbracat uniforma pregatita cu grija de mama ei, si-a pus un caiet si un pix in ghiozdanul prea mare pentru ea si a pornit spre scoala, la aproape un kilometru de mers pe jos. La fel au pornit inca cinci "boboci", toti gatiti ca de nunta, cu hainele cele mai bune si flori in maini.

"BOBOCI" MATURIZATI. In curtea scolii, bentitele albe si gulerasele imaculate sclipesc in soare, in vreme ce domnul director ii ia cu vorba buna pe micutii sfiosi. Parintii ii dojenesc pe cei care-si uita sireturile deznodate sau nu sunt atenti la ce spune mai-marele scolii. "Copii, noi stim prin ce greutati am trecut, voi poate mai putin, ca sunteti copii, mai mult parintii", aminteste primarul de inundatiile care au lasat fara case in jur de 1.300 de persoane numai in comuna Spantov. Apoi, indeamna copiii sa invete bine, ca satul lor sa nu fie cunoscut doar prin nenorocirea ce s-a abatut asupra lor, ci si prin rezultatele lor.

Teama unor pusti se accentueaza o data ce directorul Petre Mititescu ii invita in salile de clasa. Fratii se agata unul de gatul altuia, ca sa ramana nedespartiti, altii isi apuca strasnic parintii de mana. O mamica face poze intruna domnisoarei cochete in clasa I. "Casa noastra a fost afectata, dar a vrut Dumnezeu sa-mi ramana cateva camere", spune femeia sub privirea altor mamici, care n-au avut norocul asta.

EMOTII. In clasa, copiii sunt invatati cu primele uzante. Sa se ridice si sa dea "buna ziua", sa ridice mana cand vor sa spuna ceva. Lucrurile nu ies din prima, parintii zambesc ingaduitor in spatele clasei, cu mainile incrucisate.

Ionela, o fetita cu breton si ochi de veverita, e cea mai putin intimidata de noutatea situatiei. La cate a vazut in primavara asta, nu o mai poate speria nimic. "A venit apa si ne-a luat casa, iar noi ne-am strans pe ulita de la biserica", isi aduce aminte serioasa. Acum sta cu familia intr-una din cele 64 de locuinte modulare. Cu ochii la steagul de pe perete, la harta de langa banca ei, la care abia ajunge cu barbia, se declara in acest moment "emotionata si imbucurata ca a inceput scoala".

Doi baietei la costum si cu papion privesc inspaimantati ca nu cumva cineva sa le puna vreo intrebare. Au camasi imaculate, pantofiorii lustruiti si mult rosu in obraji. Fratii Nicolae abia se vad din banca. Si ei locuiesc in tabara, dar s-au pregatit sufleteste pentru intalnirea cu "doamna".

VIS. La clasa a IV-a, opt elevi ridica mana atunci cand sunt intrebati cati dintre ei nu mai au case si stau la marginea satului. "Tu unde stai, ma, acuma?", il apostrofeaza un coleg pe un baiat despre care se stia ca sta si el pe camp. "La ma-ta mare?", isi da altul cu parerea. Baiatul da din cap aprobator; a scapat de noptile tot mai reci. Altul spune ca sta cu inca sase membri ai familiei in casutele de lemn ridicate de austrieci. In care vara era bine, dar acum s-a racit din cauza frigului de peste noapte.

Copiii care au vazut Dunarea navalind in curtile lor stiu ce e aceea inundatie si ce e acela un sinistrat. "Inundatie e atunci cand vine apa si-ti ia casa", spune o fetita indrazneata. "Sinistratii e atunci cand stai pe deal", e convins un pusti din prima banca. "Tu ce-ai vrea sa te faci cand vei fi mare?", e intrebat un baietel cu barbia sprijinita in palma. "O casa."

"ACASA". Dupa o ora jumatate, copiii se indreapta spre case. Pe Ionel, o mana de om in clasa a III-a, nu-l asteapta nimeni la casuta de lemn. Mama si fratii lui muncesc la viitoarea lor casa din boltari. "Nu i-am luat rechizite, nu l-am pregatit mai deloc pentru scoala, pentru ca n-am avut bani. Mancare nu a mai venit de nicaieri, nimic de mai bine de doua luni, doar cate o paine de om", spune mama baiatului, intr-o pauza de munca. Ceva mai incolo, o femeie gateste un peste prins azi-dimineata in locurile unde altadata aveau curtile. Familia Miron nu a avut noroc nici macar de casuta austriaca, sta la cort. Cei trei copii, un baiat si doua fete, sunt la scoala. Baiatul in clasa a IV-a e premiant. Acum sufera, ca a fost operat la mana, iar frigul din cort ii provoaca junghiuri. "I-am trimis in prima zi de scoala fara un leu la ei, nici macar de un pachet de biscuiti", recunoaste trista mama copiilor, Violeta.

AUTORITATILE TREC, SINISTRATII RAMAN. In tabara de sinistrati nu a mai calcat picior de autoritate de mai bine de doua luni. Nici macar primarul, care, spun oamenii, vine doar adus de vreo televiziune. Nu exista un cadru medical care sa supravegheze zona. Care, din cauza veceurilor improvizate, poate deveni oricand focar al unor boli. Cei aproape 700 de oameni beau apa de la o pompa, la care curge apa doar cateva ore pe zi. "Din cartofi si din fasole n-am iesit de saptamani bune", prezinta o femeie meniul sinistratilor. Si peste. "Au crescut papura si stuful in curtile caselor noastre", se tanguie ea.

Pe la pranz, ulita taberei de pe deal s-a umplut de copii. Conform directorului Scolii numarul 2 din Stancea, si la ora actuala sunt peste 150 de copii printre sinistrati. Ana, copila fasneata cu guler alb din banca a doua, si-a schimbat uniforma cu un tricou lalai si papuci de plastic. O mama care si-a trimis copilul in prima zi de scoala o priveste ganditoare. "Azi- dimineata, cand am vazut alti copii din sat cu ghiozdane noi, imbracati frumos si fetite cu pampoane in par si gulerase albe, mi-a venit sa plang."

DEFINITII
"Inundatie e atunci cand vine apa si-ti ia casa." "Inundatia a fost atunci cand am fugit din case si ne-am strans pe ulita la biserica." "Sinistratii e atunci cand stai pe deal." "Esti sinistrat atunci cand n-ai casa." "Cand esti sinistrat, oamenii te ajuta." - copii sinistrati

SARACIE
"Mi-am trimis baiatul la scoala incaltat cu o pereche de tenisi facuti praf, cu o pereche de pantaloni de trening vechi. N-am avut din ce sa le iau celor trei copii decat cate un caiet. Nu avem bani, pentru ca nu am primit ajutorul social de doua luni si nici nu ne mai ajuta nimeni cu mancare." - mama a trei scolari

AJUTOR PENTRU SCOLARI

EMOTII. In prima zi de scoala, copiii din Stancea au incercat sa uite nenorocirea prin care au trecut in primavara acestui an In prima zi de scoala, copiii din Stancea au primit o mana de ajutor de la UNICEF. Fiecare elev a primit un pachet constand intr-un caiet, un tricou si un joc. "A merge la scoala e dovada normalitatii, iar in aceasta situatie anormala, in care se gasesc copiii sinistrati, ei trebuie sprijiniti", a declarat reprezentantul UNICEF, Pierre Poupard. Acesta s-a aratat impresionat de faptul ca toti micutii au venit la scoala eleganti, ca intr-o zi de sarbatoare. Initiativa UNICEF face parte din campania pentru ajutorarea sinistratilor "Pretuieste viata!".