Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Augustin Zegrean, se dovedeşte încă o dată un stâlp de nădejde al regimului Băsescu, alături de Daniel Morar, Laura Codruţa Kovesi, Horia Georgescu, actuali şi foşti şefi de instituţii publice, acuzaţi că au pus umărul la ocrotirea şi întărirea sistemului băsist. Ca şi acum doi ani, când prin votul său la CCR a împiedicat demiterea din funcţie a lui Traian Băsescu, Augustin Zegrean îl susţine pe şeful statului spunând că are tot dreptul să facă pe agentul electoral pentru PMP, atât în timpul liber, cât şi de la tribuna Administraţiei Prezidenţiale. “Din câte ştiu eu, în România nu mai închizi pe nimeni. Nu mai închizi demult, de pe vremea lui Stalin, pentru opiniile politice exprimate. Deci, dreptul la opinie, dreptul la cuvânt nu poţi să-l iei nimănui, că-i preşedinte, că-i vlădică, că-i opincă, dreptul la opinie îl are fiecare”, a afirmat ieri şeful CCR la Digi 24. Nici că Băsescu a purtat un tricou pe care scrie “votaţi PMP”, nu este aşa o mare problemă în opinia lui Zegrean care a încercat să minimalizeze gestul preşedintelui, reducându-l la ideea de a purta un simplu tricou. “Dacă eu aş purta un tricou, ce aţi zice? Ar fi vreo problemă dacă aş purta un tricou? Şi eu port tricouri, am multe tricouri. Dar când poartă anumite persoane tricouri cu însemnele acelea de firmă, nu? E vreo problemă?”, a întrebat Zegrean. Iar premierul Ponta i-a răspuns: “Există categorii de persoane în România care au drept de vot, dar n-au voie să facă campanie electorală, începând cu judecătorii CCR. Nu cred că judecătorii CCR pot să vină la serviciu cu tricouri, cu un partid sau altul”.
Mai mult, preşedintele CCR s-a antepronunţat, explicând că şeful statului s-a pus deja la adăpost în ceea ce priveşte posibile încălcări ale Constituţiei. El a explicat că legea fundamentală prevede că în momentul în care eşti numit preşedinte trebuie să îţi dai demisia din partid. “Lucru care s-a şi întâmplat. (...) Consecinţele sunt că dacă la momentul (...) când devine preşedinte este membru de partid trebuie să demisioneze din partid şi să nu facă parte dintr-un partid politic pe întreaga durată a exercitării mandatului”, a precizat Zegrean. Cum era de aşteptat, şeful CCR a invocat şi o decizie mai veche a Curţii ce-i dă dreptul şefului statului să-şi exprime opiniile politice în exercitarea mandatului prezidenţial. “Cred că din 2007 când a spus cam ce ar putea însemna aceasta şi ce ar putea să facă şi ce poate să nu facă preşedintele sau ce trebuie să nu facă preşedintele în exercitarea mandatului”, a arătat preşedintele Curţii.
Gând la gând cu bucurie
Aceeaşi idee a fost susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu, invitat ieri la Gândul Live. “Preşedintele are dreptul la opţiuni politice, are dreptul să se implice în dezbateri politice, are dreptul să fie susţinut de un partid şi, la rându-i, să rămână apropiat unui partid sau mai multor partide. în avizul numărul 1 al Curţii Constituţionale explică foarte clar că preşedintele, nu citez dar (...) dau sensul, nu vine de undeva din nori şi devine preşedinte, ci este susţinut de un partid, ca atare rămâne în relaţie cu acel partid sau şi cu alte partide pentru a-şi susţine programul”, a susţinut Băsescu. Între timp, Guvernul a transmis Curţii Constituţionale sesizarea privind implicarea preşedintelui în campania electorală, demers ce l-a redus la tăcere pe preşedintele CCR. Zegrean nu a mai fost atât de vorbăreţ şi a declarat că nu se poate pronunţa pe subiect. ?ntrebat dacă el ar purta un tricou cu însemnele unui partid politic, Augustin Zegrean a răspuns scurt: "Doar după campania electorală". La insistenţele jurnaliştilor, care au sesizat că preşedintele a purtat chiar la începutul campaniei electorale tricoul cu "Votez PMP", preşedintele CCR a precizat: "Eu l-am văzut doar cu tricoul albastru", referindu-se la tricoul purtat la ultima suspendare din 2012.
Ce a cerut Guvernul CCR
În sesizarea către CCR, Guvernul menţionează dreptul preşedintelui la opinii politice, drept statuat chiar de Curte, dar se precizează că există o mare diferenţă între judecăţi de valoare sau afirmaţii ale preşedintelui privind modul cum acţionează sau ar trebui să acţioneze o anumită autoritate publică, pe de o parte, şi abordări partinice făţişe, specifice unui agent electoral, care vin în contradicţie cu rolul preşedintelui de reprezentant al statului român, de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate, pe de altă parte. Cum Băsescu se comportă ca un agent electoral, Guvernul arată că “ o asemenea conduită a şefului statului depăşeşte noţiunea de libertate de exprimare de care se bucură Preşedintele României în exercitarea mandatului. În orice împrejurare, luările de cuvânt ale Preşedintelui României au o pondere foarte mare şi un impact deosebit asupra cetăţenilor tocmai prin faptul că persoana care deţine calitatea de şef al statului român îşi păstrează acest statut indiferent de activităţile pe care le desfăşoară pe toată durata mandatului. Această constatare este întărită în situaţia de faţă de faptul că preşedintele României formulează aceste comentarii chiar în exercitarea atribuţiilor constituţionale”, respectiv cu prilejul unei conferinţe de presă dedicate situaţiei din Ucraina. În aceste condiţii, Guvernul cere CCR să analizeze posibilitatea existenţei unui conflict juridic între Guvern şi Preşedintele României, să stabilească dacă acest conflict este cauzat de implicarea explicită a lui Traian Băsescu în campania electorală prin susţinerea PMP şi să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar dacă preşedintele României poate face campanie electorală în favoarea unui partid.
