x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

1990-2004: Istoria votului la alegerile prezidenţiale din România

0
Autor: Aniela Nine 08 Sep 2009 - 00:00
1990-2004: Istoria votului la alegerile prezidenţiale din România

De la primele alegeri libere din 1990 şi până în 2004, a devenit tot mai uşor să câştigi fotoliul prezidenţial. Pentru că românii, din diferite motive, nu merg la vot, cel mai recent ales preşedinte, Traian Băsescu, s-a cocoţat în Dealul Cotrocenilor cu mai puţin de jumătate din voturile cu care Iliescu devenea primul preşedinte postdecembrist. Adică aproape un sfert din totalul celor cu drept de vot.



Libertatea de-abia câştigată şi dorinţa unui nou început i-au făcut pe români să meargă în 1990 la alegerile prezidenţiale la vot într-un număr care nu avea să mai fie egalat niciodată. "Duminica orbului" de la 20 mai 1990 a fost ziua care a cumulat toate recordurile în materie electorală în România: aproape toată populaţia cu drept de vot a mers la urne, iar preşedintele a fost ales cu un scor zdrobitor încă din primul tur.

Au votat atunci 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscrişi în listele electorale, ceea ce înseamnă un procent-record de 86,19%. Şi la fel poate fi catalogat şi procentul cu care Ion Iliescu a fost ales preşedinte: 85,07%, adică 12.232.498 de voturi. Şi, cum era vorba de o democraţie incipientă, a existat şi un număr mare de voturi anulate, 447.923. Ceilalţi doi candidaţi, Radu Câmpeanu (PNL) şi Ion Raţiu (PNŢCD) s-au plasat foarte departe de câştigător, cu numai 1.529.188 de voturi (10,64%) şi, respectiv, 617.007 voturi (4,29%).


LEGITIMITATE PE TOBOGAN
Deşi următoarele alegeri prezidenţiale au avut loc numai doi ani mai târziu, în 1992, românii nu s-au mai prezentat la secţiile de votare în număr aşa mare ca în mai 1990. În primul tur al prezidenţialelor, desfăşurat la 27 septembrie, din cei 16.380.663 de cetăţeni cu drept de vot, au venit la urne 12.496.430 (76,28%), cu aproximativ 2 milioane mai puţin decât în '90 şi aproape exact numărul celor care îl votaseră la primele alegeri pe Ion Iliescu.

Din cei şase candidaţi doritori de Cotroceni, alegerile prezidenţiale s-au tranşat, în turul doi de data aceasta, între acelaşi Ion Iliescu (susţinut în primul tur de 5.633.465 de români, adică 47,34%) şi reprezentantul Convenţiei Democrate Române, Emil Constantinescu (care primise în primul tur 3.717.006 voturi, adică 31,24%). Şi deşi statistic prezenţa la vot a înregistrat o scădere, la scrutinul decisiv din 11 octombrie mergând la urne 12.153.810 români (73,22%), diferenţa de voturi între câştigător şi învins a fost detaşată.

Astfel, 7.393.429 de alegători au ştampilat atunci "votat" la candidatul Iliescu al FDSN, faţă de numai 4.641.207 câţi aleseseră candidatul CDR, Emil Constantinescu. Ion Iliescu primea astfel un nou mandat, de data aceasta complet, de 4 ani, dar cu un scor aproape de două ori mai mic decât în urmă cu 2 ani. "Zestrea" de legitimitate a preşedintelui ales a înregistrat în următoarele cicluri electorale o continuă micşorare şi, de altfel, la fel şi prezenţa la vot. Excepţie în ceea ce priveşte prezenţa la vot fac alegerile din 1996, când puţin peste 13 milioane de români au exprimat o opţiune electorală.

Trendul descrescător marchează însă numărul de voturi obţinute de cel care avea să fie preşedinte. Astfel, Emil Constantinescu ajungea la Cotroceni la 17 noiembrie 1996 cu 7.057.906 voturi, mai puţine voturi decât Iliescu în 1992, dar care reprezentau totuşi 54% din opţiunile electorilor. Alegerile din 2000 au fost marcate însă de o scădere a prezenţei la vot. Pentru a decide finala Iliescu - Vadim au mers la urne numai 10.184.715 alegători (57,5%). Deşi, ca procentaj, Iliescu câştiga Cotroceniul cu 66,2% din totalul voturilor, numărul era, din nou, mai mic decât în alegerile anterioare: 6.696.623. Faţă de el, contracandidatul Vadim Tudor reuşea să strângă numai jumătate, 3.324.247.

Finala prezidenţială din 2004 a dus la Cotroceni preşedintele care a obţinut cel mai mic număr de voturi din istoria postdecembristă. Din cei puţin peste 10 milioane de români care au hotărât preşedintele, pentru Băsescu au optat doar puţin peste jumătate, adică 5.126.794 milioane. A fost o "cădere" a legitimităţii instituţiei prezidenţiale de aproape 1,5 milioane de alegători, echivalentul, de exemplu, a de două ori populaţia cu drept de vot a Bucureştiului şi, în acelaşi timp, o scădere la mai puţin de jumătate faţă de numărul de voturi primite de preşedintele anului 1990.

Au votat atunci 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscrişi în listele electorale, ceea ce înseamnă un procent-record de 86,19%. Şi la fel poate fi catalogat şi procentul cu care Ion Iliescu a fost ales preşedinte: 85,07%, adică 12.232.498 de voturi. Şi, cum era vorba de o democraţie incipientă, a existat şi un număr mare de voturi anulate, 447.923. Ceilalţi doi candidaţi, Radu Câmpeanu (PNL) şi Ion Raţiu (PNŢCD) s-au plasat foarte departe de câştigător, cu numai 1.529.188 de voturi (10,64%) şi, respectiv, 617.007 voturi (4,29%).
LEGITIMITATE PE TOBOGAN
Deşi următoarele alegeri prezidenţiale au avut loc numai doi ani mai târziu, în 1992, românii nu s-au mai prezentat la secţiile de votare în număr aşa mare ca în mai 1990. În primul tur al prezidenţialelor, desfăşurat la 27 septembrie, din cei 16.380.663 de cetăţeni cu drept de vot, au venit la urne 12.496.430 (76,28%), cu aproximativ 2 milioane mai puţin decât în '90 şi aproape exact numărul celor care îl votaseră la primele alegeri pe Ion Iliescu.

Din cei şase candidaţi doritori de Cotroceni, alegerile prezidenţiale s-au tranşat, în turul doi de data aceasta, între acelaşi Ion Iliescu (susţinut în primul tur de 5.633.465 de români, adică 47,34%) şi reprezentantul Convenţiei Democrate Române, Emil Constantinescu (care primise în primul tur 3.717.006 voturi, adică 31,24%). Şi deşi statistic prezenţa la vot a înregistrat o scădere, la scrutinul decisiv din 11 octombrie mergând la urne 12.153.810 români (73,22%), diferenţa de voturi între câştigător şi învins a fost detaşată.

Astfel, 7.393.429 de alegători au ştampilat atunci "votat" la candidatul Iliescu al FDSN, faţă de numai 4.641.207 câţi aleseseră candidatul CDR, Emil Constantinescu. Ion Iliescu primea astfel un nou mandat, de data aceasta complet, de 4 ani, dar cu un scor aproape de două ori mai mic decât în urmă cu 2 ani. "Zestrea" de legitimitate a preşedintelui ales a înregistrat în următoarele cicluri electorale o continuă micşorare şi, de altfel, la fel şi prezenţa la vot. Excepţie în ceea ce priveşte prezenţa la vot fac alegerile din 1996, când puţin peste 13 milioane de români au exprimat o opţiune electorală.

Trendul descrescător marchează însă numărul de voturi obţinute de cel care avea să fie preşedinte. Astfel, Emil Constantinescu ajungea la Cotroceni la 17 noiembrie 1996 cu 7.057.906 voturi, mai puţine voturi decât Iliescu în 1992, dar care reprezentau totuşi 54% din opţiunile electorilor. Alegerile din 2000 au fost marcate însă de o scădere a prezenţei la vot. Pentru a decide finala Iliescu - Vadim au mers la urne numai 10.184.715 alegători (57,5%). Deşi, ca procentaj, Iliescu câştiga Cotroceniul cu 66,2% din totalul voturilor, numărul era, din nou, mai mic decât în alegerile anterioare: 6.696.623. Faţă de el, contracandidatul Vadim Tudor reuşea să strângă numai jumătate, 3.324.247.

Finala prezidenţială din 2004 a dus la Cotroceni preşedintele care a obţinut cel mai mic număr de voturi din istoria postdecembristă. Din cei puţin peste 10 milioane de români care au hotărât preşedintele, pentru Băsescu au optat doar puţin peste jumătate, adică 5.126.794 milioane. A fost o "cădere" a legitimităţii instituţiei prezidenţiale de aproape 1,5 milioane de alegători, echivalentul, de exemplu, a de două ori populaţia cu drept de vot a Bucureştiului şi, în acelaşi timp, o scădere la mai puţin de jumătate faţă de numărul de voturi primite de preşedintele anului 1990.


REZULTATE STRÂNSE ŞI RĂSTURNĂRI DE SITUAŢIE

Nevoia imperativă de schimbare a fost dominanta alegerilor din 1996 şi 2004, când mobilizarea împotriva fesenismului şi apoi a variantei updatate a acestuia, pesedismul, a fost cheia câştigării prezidenţialelor. Astfel, dacă în alegerile din 1992, diferenţa între Iliescu şi Constantinescu a fost una destul de mare după primul tur de scrutin, ceea ce i-a asigurat lui Ion Iliescu o victorie la distanţă în turul doi, laitmotivul schimbării invocat obsesiv la următorul ciclu electoral a determinat o răsturnare de situaţie.

În 1996, deşi Iliescu a condus în primul tur cu puţin peste 500.000 de voturi faţă de principalul său contracandidat, Emil Constantinescu, în turul doi situaţia s-a răsturnat, iar Constantinescu a devenit preşedintele României cu peste 1 milion de voturi în plus faţă de Iliescu (7.057.906 alegători au ales candidatul CDR, devansându-i pe cei 5.914.579 care votaseră cu Iliescu). Tiparul, deşi la un scor mult mai strâns, s-a repetat şi în 2004, când un Adrian Năstase care obţinea în primul tur 4.278.864 de voturi, adică cu aproape 1 milion mai mult decât principalul contracandidat, Traian Băsescu, pierdea la mustaţă turul doi. Plusul de numai 245.274 de voturi îl trimitea pe candidatul ADA, Traian Băsescu, la Cotroceni.


Cinci alegeri în mai multe cifre

Cei trei "...-escu" care au condus pe rând România din anii '90 şi până în prezent au strâns împreună peste 38 milioane de voturi de la români. Raportat la totalul celor cu drept de vot, ar însemna, strict teoretic, că fiecare alegător a mers de cel puţin două ori la urne şi a dat, de fiecare dată, votul său, preşedintelui câştigător.

Dacă am pune preşedinţii postdecembrişti ai României într-un clasament după numărul de voturi obţinute, ar rezulta, deloc curios, că ordinea (descrescătoare) este exact aceeaşi cu ordinea în care au avut loc alegerile, de la anii '90 cu cele peste 12 milioane de voturi ale lui Iliescu, la puţin peste 7 milioane pentru acelaşi Iliescu în 1992, apoi la cam acelaşi număr de voturi obţinute de Constantinescu în anul "schimbării" 1996, la cele 6.696.623 primite de Ion Iliescu în 2000 şi cele 5.126.794 care l-au adus pe Traian Băsescu în 2004 în fruntea statului.

O constantă interesantă a statisticii electorale prezidenţiale o reprezintă numărul de voturi declarate nule, în turul decisiv. Faptul că în 1990 alegerile au dat un câştigător detaşat din prima, a fost însoţit însă de o altă caracteristică: un număr mare de voturi nule, aproape jumătate de milion. În schimb în toate celelalte scrutinuri prezidenţiale definitorii numărul voturilor nule s-a învârtit în jurul a o sută de mii (116.092 în turul doi din 1992, 102.579 în 1996, 160.264 în 2000 şi 103.245 în 2004).

Per total, mai puţin de 1 milion de voturi (930.103) au fost anulate în cele cinci tururi decisive pentru alegerea preşedintelui din anii ‚'90 şi până în 2004.
Citeşte mai multe despre:   politic,   istoric,   alegeri prezidentiale

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Brexit: Premierul britanic s-ar putea întâlni cu Macron și Merkel săptămâna viitoare

Brexit: Premierul britanic s-ar putea întâlni cu Macron și Merkel săptămâna viitoare
Prim-ministrul britanic, Boris Johnson s-ar putea întâlni săptămâna viitoare cu preşedintele francez, Emmanuel Macron şi cu cancelarul german, Angela Merkel pentru a discuta despre Brexit înaintea...

Sudan: Acord istoric prin care puterea militară va face loc guvernării civile

Sudan: Acord istoric prin care puterea militară va face loc guvernării civile
Militarii aflaţi la putere în Sudan şi liderii mişcării de contestare au semnat un acord istoric care deschide calea unui transfer de putere către civili.  Documentul a fost semnat de Mohammed...

SUA face apel la noul președinte al Guatemalei să respecte acordul privind migrația

SUA face apel la noul președinte al Guatemalei să respecte acordul privind migrația
Statele Unite ale Americii au făcut apel la preşedintele ales al Guatemalei, Alejandro Giammattei, să aplice acordul privind migraţia încheiat la sfârşitul lunii iulie între cele două ţări, iar față de noul...

Accident la Mangalia! Șeful IPJ Constanța a fost lovit în timp ce se afla pe motocicletă

Accident la Mangalia! Șeful IPJ Constanța a fost lovit în timp ce se afla pe motocicletă
Şeful Inspectoratului de Poliţiei Judeţean (IPJ) Constanţa, comisarul-şef Constantin Dancu, în vârstă de 58 de ani a fost victima unui accident de circulaţie, în timp ce se afla pe motocicleta...

Loteria Română: Report de 3 milioane de euro la Joker. Tragerea va avea loc duminică

Loteria Română: Report de 3 milioane de euro la Joker. Tragerea va avea loc duminică
La categoria I Joker va fi un report de peste 14,15 milioane de lei (circa 3 milioane de euro) pentru tragerea care va avea loc pe 18 august, arată Loteria Română într-un comunicat.  La Loto 6/49,...

Accident la Botoșani! O femeie a decedat în mașina condusă de un tânăr de 25 de ani

Accident la Botoșani! O femeie a decedat în mașina condusă de un tânăr de 25 de ani
O femeie a decedat în urma unui accident rutier produs pe raza localităţii Burleşti din judeţul Botoşani.  Acesta a fost produs de un tânăr de 25 de ani, care nu a adaptat viteza la...

Incident șocant în Croația ! Un avion de mici dimensiuni a aterizat pe autostradă

Incident șocant în Croația ! Un avion de mici dimensiuni a aterizat pe autostradă
Un avion de mici dimensiuni a aterizat de urgență pe o autostradă aglomerată din Croația. Acesta era pilotat de o femeie de vârstă mijlocie care lua lecții de zbor. Avionul a aterizat pe autostrada A6, care face...

Cutremur de 3,2 grade Richter în Vrancea

Cutremur de 3,2 grade Richter în Vrancea
Un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter a avut loc la ora locală 12.49, în zona seismică Vrancea, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Acesta s...

Trump a pus ochii pe Groenlanda, care nu se lasă însă cumpărată

Trump a pus ochii pe Groenlanda, care nu se lasă însă cumpărată
Știrea care a scurtcircuitat Planeta , lansată vineri de un articol din Wall Street Journal, este că președintele Trump ar vrea să cumpere Groenlanda. Cea mai mare insulă de pe glob este bogată în resurse...

UPDATE Tragedie în Munții Făgăraș! Cunoscutul alpinist Zsolt Torok a fost găsit decedat

UPDATE Tragedie în Munții Făgăraș! Cunoscutul alpinist Zsolt Torok a fost găsit decedat
Zsolt Torok, unul dintre cei mai cunoscuţi alpinişti români, a murit la vârsta de 45 de ani în urma accidentului suferit în timpul unei escaladări în Munţii Făgăraş. Salvamontiştii din Sibiu şi Argeş...

Avertizare meteo ! Grecia va fi afectată de ploi torențiale, furtuni și căderi de grindină

Avertizare meteo ! Grecia va fi afectată de ploi torențiale, furtuni și căderi de grindină
Serviciul de Meteorologie al Republicii Elene a emis o prognoză de vreme nefavorabilă începând cu ziua de 17 august 2019. Vor avea loc ploi torenţiale, furtuni puternice, căderi de grindină, iar zonele...

Trump este optimist în privința încheierii unui acord de pace cu Afganistanul

Trump este optimist în privința încheierii unui acord de pace cu Afganistanul
În urma unei întrevederi guvernamentale pe tema Afganistanului, președintele american Donald Trump a dat asigurări că intenţionează să ajungă la un acord de pace cu talibanii pentru a pune capăt conflictul...

Tragedie în râul Olt ! O femeie s-a înecat și urmează să fie scoasă din apă

Tragedie în râul Olt ! O femeie s-a înecat și urmează să fie scoasă din apă
Un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Sibiu a intervenit pentru extragerea din râul Olt, zona DN 7, localitatea Boiţa, pentru extragerea din apă a unei femei decedate, care a fost găsită plutind pe...

DIICOT cere de urgență INML să analizeze dinții și tot materialul genetic în cazul Caracal

DIICOT cere de urgență INML să analizeze dinții și tot materialul genetic în cazul Caracal
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)  solicită Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" să efectueze în regim de urgenţă...

USR și-a ales reprezentanții în Comisia de Politici Publice a Alianței USR PLUS

USR și-a ales reprezentanții în Comisia de Politici Publice a Alianței USR PLUS
Comitetul Politic al Uniunii Salvați România  (USR) a votat, în perioada 9-16 august,  lista reprezentanților care vor lucra la elaborarea programului de guvernare al Alianței USR PLUS. ...
Serviciul de email marketing furnizat de