Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la Revoluția din decembrie 1989, până în prezent, la Palatul Victoria au fost instalate nu mai puțin de 22 de guverne pline, iar nu mai puțin de nouă politicieni au asigurat interimatul funcției de prim-ministru. Niciunul dintre mandatele celor patru președinți ai României, aleși prin vot, în toată această perioadă, nu a fost lipsit de crize politice, răsturnări de guverne, alcătuiri sau ruperi de coaliții ori alianțe de guvernare. Cu excepția mandatului lui Emil Constantinescu, sub președințiile lui Ion Iliescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis au existat, la Palatul Victoria, câte șase sau șapte guverne.
„Avem nevoie de un nou Legislativ, care să ofere o nouă majoritate dispusă să își asume și să susțină reformele indispensabile pentru progresul și dezvoltarea țării. Nu putem continua așa, cu situații de blocaj perpetue, cu guverne demise trimestrial”, spunea, în conferința de presă susținută la Palatul Cotroceni, imediat după ce Cabinetul condus de Ludovic Orban a fost demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, președintele Klaus Iohannis. Aruncând responsabilitatea acestei situații în sarcina unui anume partid politic, șeful statului consideră această criză guvernamentală ca fiind una de excepție. Cu toate acestea, istoria ultimilor 30 de ani ne arată că nu este deloc așa.
Din decembrie 1989, când a avut loc dărâmarea regimului communist, România și-a ales patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Fără exepție, în toate aceste administrații au avut loc schimbări de guverne și evenimente politice spectaculoase care au generat aceste schimbări.
Iliescu și Constantinescu au numit nouă premieri
Astfel, în primul mandat de președinte al lui Ion Iliescu, la Palatul Victoria au fost instalate cinci guverne, dintre care trei conduse de Petre Roman. Primul Guvern Roman a funcționat între 25 decembrie 1989 și 28 iunie 1990, al doilea, între 28 iunie 1990 și 30 aprilie 1991, în timp ce al treilea a funcționat din 30 aprilie 1991, până în 16 octombrie 1991. După plecarea lui Petre Roman de la Palatul Victoria, Parlamentul a instalat un nou guvern FSN, condus de Theodor Stolojan, care a funcționat din 16 octombrie 1991, până în 19 noiembrie 1992, când au avut loc alegeri legislative. Odată consumate acestea, a fost numit guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, care a guvernat în perioada 19 noiembrie 1992 – 11 decembrie 1996.
În singurul mandat de președinte al lui Emil Constantinescu (1996-2000) au funcționat trei guverne și doi premieri interimari. Este vorba de Executivul condus de Victor Ciorbea (12 decembrie 1996 – 30 martie 1998), urmat de cabinetul condus de Radu Vasile (17 aprilie 1998 – 13 decembrie 1999) și Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000). La acestea se adaugă guvernele interimare conduse de Gavril Dejeu (30 martie – 17 aprilie 1998) și de Alexandru Athanasiu (13 decembrie – 22 decembrie 1999).
În al doilea mandat de președinte al lui Ion Iliescu, reales în anul 2000, a existat un singur guvern, condus de fostul premier social-democrat Adrian Năstase, care a lucrat neîntrerupt din 28 decembrie 2000, până în 21 decembrie 2004, care, adăugat la celelalte cinci cabinete din primul mandar, aduce numărul guvernelor „Iliescu” la șase. După alegerile prezidențiale din anul 2004, între 21 și 28 decembrie 2004, guvernul a fost condus, interimar, de Eugen Bejnariu.
Pe vremea lui Băsescu, Executivele s-au schimbat precum șosetele
Sub președinția lui Traian Băsescu, mai exact în cele două mandate ale acestuia la Palatul Cotroceni, au existat șapte Guverne. Este vorba despre primul Guvern al Alianței DA PNL-PD, condus de Călin Popescu Tăriceanu, care a funcționat din 28 decembrie 2004, până în 5 aprilie 2017, când Partidul Democrat a plecat din Executiv. A urmat un guvern minoritar PNL, condus de același Călin Popescu Tăriceanu, care a lucrat în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008, când a fost instalat, în urma alegerilor legislative, primul guvern PDL-PSD, condus de Emil Boc. Acesta a lucrat până când PSD a părăsit guvernarea, iar Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, însă, din 23 decembrie 2009, a fost instalat la Palatul Victoria Guvernul Boc 2, care a funcționat până în 6 februarie 2012, când premierul PDL a demisionat.
Pentru scurtă vreme, a fost numit Cabinetul condus de fostul șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu, care a funcționat din 9 februarie, până în 7 mai 2012, când a fost demis, prin moțiune de cenzură.
Din acel moment, la Palatul Victoria s-a instalat primul Guvern USL, condus de Victor Ponta, care a activat până la alegerile parlamentare, respectiv până în data de 21 decembrie 2012. După alegeri, s-a instalat Guvernul USL II, condus tot de Victor Ponta, care a funcționat până în 26 februarie 2014, când s-a rupt Uniunea Social-Liberală. Traian Băsescu a numit în funcție, la data de 5 aprilie 2014, guvernul Ponta III, care a guvernat în prima parte a mandatului succesorului lui Băsescu, Klaus Iohannis. Însă în cei zece ani de mandat ai lui Băsescu se mai pot cuantifica doi premieri interimari – Emil Boc și Cătălin Predoiu.
Iohannis a avut ghinioane cu „guvernele lui”
Klaus Iohannis a venit la putere, la finalul anului 2014, cu dorința de a avea „guvernul lui”. Cum însă la Palatul Vctoria se afla Victor Ponta, această dorință s-a împlinit abia după data de 5 noiembrie 2015, când fostul lider al PSD a demisionat, ca urmare a evenimentelor de la „Colectiv”. După un scurt interimat al fostului membru ALDE Sorin Câmpeanu (5-17 noiembrie 2015), a fost instalat așa-numitul guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloș, care a stat la Palatul Victoria până în data de 4 ianuarie 2017.
Câștigător al alegerilor parlamentare din decembrie 2016, PSD l-a silit, practic, pe Iohannis să numească în funcția de premier pe Sorin Grindeanu. Acesta a fost însă dat jos prin moțiune de cenzură inițiată chiar de PSD, la 20 iunie 2017. Din 29 iunie, la Guvern a fost instalat Cabinetul condus de Mihai Tudose, care a activat până în 16 ianuarie 2018, când primul ministru a demisionat. Klaus Iohannis s-a văzut atunci nevoit să numească un al treilea premier din partea PSD, în persoana europarlamentarei (la vremea respectivă) Viorica Dăncilă. Executivul Dăncilă a lucrat în condiții de ostilitate cu Iohannis până în data de 10 octombrie 2019, când a fost demis prin moțiune de cenzură. Viorica Dăncilă a asigurat interimatul funcției până pe data de 4 noiembrie 2019
Finalul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis l-a pus pe acesta în situația de a numi al șaselea guvern, condus de liberalul Ludovic Orban. Iar debutul celui de-al doilea mandat al lui Iohannis la Cotroceni a avut loc cu „guvernul lui”. N-a durat decât până pe data de 4 februarie 2020, când Cabinetul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură.
În toată această perioadă, interimatul funcției de prim-ministru a fost asigurat de trei ori de Gabriel Oprea, o dată de Sorin Câmpeanu, o dată de Mihai Fifor, respectiv de Viorica Dăncilă și, în prezent, de Ludovic Orban.
