x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

30 de ani de bătălii pentru Palatul Cotroceni. Mărirea și decăderea prezidențiabililor

0
Autor: Ion Alexandru 14 Oct 2019 - 09:12
30 de ani de bătălii pentru Palatul Cotroceni. Mărirea și decăderea prezidențiabililor DIANA OROS
Vezi galeria foto

Șase rânduri de alegeri prezidențiale și patru președinți aleși. Unul de trei ori, altul de două ori, iar câte unul o singură dată. Ultimul, președintele în funcție, Klaus Iohannis, râvnește la un al doilea mandat, fiind, în acest moment, în topul sondajelor de opinie, la distanță considerabilă față de contracandidații săi. „Jurnalul” prezintă istoria neromanțată a alegerilor care au avut loc, începând cu primele luni de libertate, din 1990 până în 2014. Fiecare scrutin în parte a cunoscut elemente spectaculoase, de la singurele alegeri câștigate din primul tur până la înfrângerile usturătoare pe care le-au cunoscut unii dintre candidații care, teoretic, nu aveau cum să piardă alegerile. Dar și schimbări de candidați pe ultima sută de metri a campaniilor electorale ori celebra noapte din decembrie 2009, când România s-a dus la culcare cu un președinte și s-a trezit, a doua zi dimineața, cu un altul.

 

1990. Ion Iliescu, ales președinte din primul tur

Primele alegeri libere pentru președintele României au avut loc la câteva luni după Revoluția din 1989, fiind marcate de o premieră. În 20 mai 1990, a fost pentru prima dată și ultima, până în prezent, când un candidat a fost ales din primul tur de scrutin. În primul an de libertate, au concurat pentru funcția supremă în stat trei candidați: Liderul Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, președintele Partidului Național Țărănesc - Creștin și Democrat, Ion Rațiu, și Radu Câmpeanu, primul președinte post-comunism al Partidului Național Liberal.

17.200.722 de alegători cu drept de vot au fost înscriși, atunci, pe listele electorale permanente, iar prezența la vot a fost una nemaiîntâlnită până în prezent la vreun tur de scrutin – 14.826.616 români, ceea ce reprezenta, la acel moment, 86,19 la sută. Iar voturile valabil exprimate au fost în număr de 14.387.693. Ion Iliescu a câștigat primul mandat de președinte al României, din primul tur, cu 12.232.498 de voturi, reprezentând 85,07% din sufragii.

Contracandidații săi practic nici nu au existat. Radu Câmpeanu a obținut 10,63 la sută din voturi (1.152.188 de sufragii), în timp ce Ion Rațiu a fost preferat de 4,29 la sută dintre alegători (617.007 voturi).

 

 

1992. „Dreapta” n-a reușit să dea jos președintele socialist

Doi ani mai târziu, în 27 septembrie 1992, românii erau din nou chemați pentru a-și alege președintele. Atunci au candidat mai multe personalități, printre care Ion Iliescu, Emil Constantinescu (din partea Convenției Democrate), Gheorghe Funar, Caius Traian Dragomir, Mircea Druc sau Ioan Mânzatu. În primul tur de scrutin, pe listele electorale permanente se regăseau 16.380.663 de români, din care s-au prezentat la urne 12.496.430 de alegători (76,29%). S-au înregistrat 11.908.015 voturi valabil exprimate care i-au trimis în turul al doilea pe Ion Iliescu, cu 47,34% (5.633.356 de voturi), și pe Emil Constantinescu, cu 31,24% (3.717.006 voturi).

Pentru turul al doilea, erau așteptați la secții 16.597.508 alegători, dar s-au prezentat doar 12.150.728 de persoane (73,23 la sută). Ion Iliescu a câștigat, pe 11 octombrie 1992, un al doilea mandat la Cotroceni, fiind votat de 7.394.429 de români (61.43%), în timp ce Emil Constantinescu a obținut un scor de 38.57% (fiind votat de 4.641.207 persoane).

1996. Revoluția lui Emil Constantinescu

Alegerile din anul 1996 schimbă paradigma politică, fiind pentru prima dată când un candidat de dreapta reușea să învingă reprezenantul stângii. Ion Iliescu a pierdut un al treilea mandat la Palatul Cotroceni. După o luptă la baionetă cu Emil Constantinescu, cel pe care l-a surclasat cu patru ani înainte. Astfel, pe 3 noiembrie 1996, când a avut loc primul tur de scrutin, pe listele electorale permanente erau înregistrate 17.218.654 de persoane cu drept de vot. La urne s-au prezentat 13.088.388 de români (76,1 la sută), iar voturile valabile au fost 12.652.900. Concurenți mulți: Ion Iliescu (PDSR), Emil Constantinescu (CDR), Petre Roman (USD), Gyorgy Frunda (UDMR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Tudor Mohora, Nicolae Manolescu, Adrian Poenari, Ioan Pop de Popa, George Munteanu și Radu Câmpeanu. Ion Iliescu a obținut, atunci, 4.081.093 de voturi (32,25%), un scor slab, generat de intrarea în cursă a fostului premier al României, Petre Roman, care a primit voturile a 2.369.461 de români (20,54%), însă locul al doilea a fost ocupat de Emil Constantinescu, cu 3.564.941 de voturi (28,22%), ceea ce l-a propulsat cu șanse reale în al doilea tur. Pe 17 noiembrie 1996 are loc ceea ce s-a numit o a doua revoluție.

Erau așteptați la urne 17.230.654 de români, din care s-au prezentat 13.078.883 de persoane (75,9 la sută), iar voturile valabile au fost în număr de 12.972.485. Emil Constantinescu câștigă alegerile și devine noul președinte al României, cu 54.41% (7.075.906 voturi), în timp ce Ion Iliescu a obținut doar 45,59% (5.914.759 voturi).

 

2000. Pericolul Corneliu Vadim Tudor

Alegerile prezidențiale din toamna anului 2000 au fost unele atipice, în care pentru prima dată un președinte în funcție refuză să mai candideze. Emil Constantinescu se declară învins de sistem și se retrage. Iar crizele politice din timpul mandatului său au radicalizat populația. Atunci a fost cât pe ce ca la Palatul Cotroceni să ajungă Corneliu Vadim Tudor. Pe 26 noiembrie 2000, în listele electorale erau înscrise 17.699.727 de persoane cu drept de vot. S-au prezentat 11.550.458 de români (65,31%), din care voturile valabile au fost 10.839.424. Au candidat Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor Stolojan și Mugur Isărescu. Au intrat în turul al doilea Ion Iliescu, cu 36,35% (4.076.273 de voturi), și Corneliu Vadim Tudor, care a obținut 28,34 la sută din sufragii (3.178.293 de voturi). Rezultatul i-a luat prin surprindere pe mulți dintre alegători, fapt ce a determinat o mobilizare masivă în turul al doilea pentru a fi susținut Ion Iliescu, mulți votanți având afinități de dreapta. Astfel, la data de 10 decembrie 2000, cu o listă a alegătorilor identică, din punct de vedere numeric, cu primul tur, a cunoscut o prezență la vot de 57,50% (10.177.343 de persoane). Ion Iliescu a fost votat de 6.696.623 de români (66,83%), în timp ce Corneliu Vadim Tudor a obținut un scor de 33,17% (3.324.274 voturi). Cu acest prilej, Ion Iliescu a obținut al treilea și ultimul său mandat la Cotroceni.

 

2004. „Dragă Stolo” și ne-am ales cu Băsescu

Anul 2004 este cel al confruntărilor dintre Adrian Năstase, premier în funcție al României, și Traian Băsescu, acesta din urmă intrând în cursa prezidențială pe ultima sută de metri, în urma episodului controversat „dragă Stolo”, respectiv prin retragerea din cursă a lui Theodor Stolojan, candidat al Alianței PNL-PD. În turul întâi, la urne erau așteptați 18.449.344 de români cu drept de vot, din care s-au prezentat doar 10.794.653 de persoane (58,5%). Adrian Năstase a obținut 40,97% din sufragii (4.278.686 de voturi), în timp ce Traian Băsescu a fost votat de 3.545.236 de persoane (33,92%). Turul al doilea se prezenta astfel: 18.316.104 alegători înscriși în listele electorale, o prezență de 55,2% (10.112.262 de români), din care voturi valabil exprimate au fost 10.008.314. După o noapte de foc, Traian Băsescu a fost declarat câștigător de către Biroul Electoral Central, cu 5.126.894 de voturi (51,23%), în timp ce Adrian Năstase a obținut doar 48,77% din sufragii (4.881.520 de voturi).

2009. 70.000 de voturi l-au ținut departe de Cotroceni pe Geoană

După cinci ani negri cu Traian Băsescu, în 2009 românii erau din nou chemați la urne, pentru a-și alege președintele. Pe listele electorale permanente erau înscriși, pentru primul tur de scrutin, care s-a desfășurat în data de 22 noiembrie, 18,293.277 de alegători. S-au prezentat 9.946.784 de persoane (54,37%). S-au înscris în cursă 12 candidați, iar primii trei ieșiți din urne au fost Traian Băsescu, cu 32,44% (3.153.640 de voturi), președintele de atunci al PSD, Mircea Geoană, cu 31,15% (3.027.838 de voturi), și Crin Antonescu, fostul lider al PNL, cu 20,02% (1.945.831 de voturi). Bătălia finală, din 6 decebrie 2009, s-a dat între Traian Băsescu și Mircea Geoană, primul fiind chiar declarat câștigător de exit-pollurile prezentate de televiziuni, după ora 21.00. În turul al doilea, erau așteptați la urne 18.303.224 de alegători, din care s-au prezentat 10.620.116 persoane (58,02%). Într-un mod controversat, care a făcut, ulterior, și obiectul unei anchete parlamentare, Traian Băsescu a fost desemnat câștigăror cu 50,33% (5.275.808 voturi), în timp ce lui Mircea Geoană i-au fost aribuite 5.205.760 de voturi (49.66%). Diferența dintre cei doi a fost, oficial, de 70.048 de voturi. Toate venite din străinătate.

2014. Turul al doilea, câștigat cu ajutorul rețelelor de socializare

Ultimele alegeri prezidențiale au avut loc în 2014. Un an controversat, care a debutat cu ruperea Uniunii Social Liberale și cu demararea procedurilor de fuziune între dușmanii politici PNL și PDL. Și, într-o oarecare măsură, cu o reeditare a ceea ce s-a întâmplat în 2004, când candidatul PNL pregătit de câțiva ani să intre în cursă, Crin Antonescu a renunțat în favoarea lui Klaus Iohannis. Pe 2 noiembrie, la urne erau așteptați 18.284.066 de români, din care s-au prezentat 9.723.232 de persoane (53.18%). Au candidat 14 persoane, însă lupta s-a dat între președintele de atunci al PSD și premier în funcție, Victor Ponta, și reprezentantul PNL, Klaus Iohannis. Ponta a obținut 40,44% din sufragii (3.836.093 de voturi), în timp ce Iohannis a primit doar 30,37% din voturi, fiind preferat de 2.881.406 persoane. Acela a fost momentul în care soarta alegerilor a fost decisă, pentru prima oară, de rețelele de socializare. După o campanie atipică, în turul al doilea, dintre cei 18.280.994 de alegători înscriși în listele electorale permanente, s-au prezentat la urne 11.719.344 de persoane (64,11%), cu peste două milioane mai multe decât în primul tur. Acest fapt a răsturnat raportul de forțe, Klaus Iohannis obținând mandatul de președinte cu 6.288.769 de voturi (54,43%), în timp ce Victor Ponta a primit 5.264.383 de voturi (45,56%).


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Trimisă „să studieze” de un ministru american, Greta spune că nu are nevoie de o diplomă ca să înţeleagă schimbările climatice

Trimisă „să studieze” de un ministru american, Greta spune că nu are nevoie de o diplomă ca să înţeleagă schimbările climatice
Un ministru american, care i-a recomandat joi la Davos militantei ecologiste Greta Thunberg „să studieze”, a primit cu promptitudine replica acesteia: „nu e nevoie de o diplomă” pentru a înţelege...

Avertisment SUA: Succesorul lui Soleimani va avea o soartă similară, dacă ucide americani!

Avertisment SUA: Succesorul lui Soleimani va avea o soartă similară, dacă ucide americani!
Reprezentantul special al SUA pentru Iran, Brian Hook, a avertizat că succesorul generalului iranian Qassem Soleimani (ucis într-un atac american la Bagdad pe 3 ianuarie) va avea o soartă similară, dacă va ucide...

Stupoare la Bruxelles, după ce Von der Leyen a anunţat încheierea rapidă a unui acord comercial UE-SUA

Stupoare la Bruxelles, după ce Von der Leyen a anunţat încheierea rapidă a unui acord comercial UE-SUA
„Nimeni nu ştie nimic!” Uimirea predomina joi la Bruxelles, după anunţul făcut în ziua precedentă, la Davos, de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia încheierea unui acord...

Ministrul turc de Externe cere extinderea NATO şi aderarea Georgiei

Ministrul turc de Externe cere extinderea NATO şi aderarea Georgiei
Ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a făcut apel joi la extinderea NATO şi la primirea Georgiei în Alianţa Nord-Atlantică, relatează Reuters. „Nu înţeleg de ce nu am invitat Georgia sau de ce...

Ierusalim: Președintele rus, Vladimir Putin, n-a dorit să dea mâna cu vicepreşedintele american, Mike Pence

Ierusalim: Președintele rus, Vladimir Putin, n-a dorit să dea mâna cu vicepreşedintele american, Mike Pence
Joi, la sosirea în sala unde urma să înceapă forumul dedicat comemorării victimelor Holocaustului, la Ierusalim, preşedintele rus, Vladimir Putin, a dat mâna cu prinţul Charles al Marii Britanii, cu...

Derapaj al lui Volodimir Zelenski: „Bucovina de Nord a fost ocupată de români!” Ambasadorul Ucrainei la București dă vina pe traducere

Derapaj al lui Volodimir Zelenski: „Bucovina de Nord a fost ocupată de români!” Ambasadorul Ucrainei la București dă vina pe traducere
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a lansat miercuri un apel la solidaritate adresat conaţionalilor săi, într-un discurs cu ocazia Zilei unităţii Ucrainei, în care susţine, printre altele, că...

Radu Mazăre rămâne în închisoare, după ce judecătorii i-au respins contestaţia în anulare

Radu Mazăre rămâne în închisoare, după ce judecătorii i-au respins contestaţia în anulare
Radu Mazăre rămâne în închisoare, după ce judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au respins joi o contestaţie în anulare, prin care fostul primar solicita să-i fie anulată condamnarea de...

Loto 6/49, 23 ianuarie 2020. Numerele câștigătoare la extragerile de joi

Loto 6/49, 23 ianuarie 2020. Numerele câștigătoare la extragerile de joi
Rezultate Loto 6/49. Joi, 23 ianuarie 2020, au avut loc noi extrageri la Loto 6 din 49, Joker, Loto 5 din 40 și Noroc.  Numerele extrase de joi, 23 ianuarie, 2020  Loto 6/49 39 ...

Pericol planetar: Al cincilea oraş din centrul Chinei, băgat în carantină din cauza epidemiei de coronavirus

Pericol planetar: Al cincilea oraş din centrul Chinei, băgat în carantină din cauza epidemiei de coronavirus
Autorităţile chineze au decis să plaseze în carantină un al cincilea oraş din provincia Hubei, aflată în centrul ţării, în încercarea de a stopa propagarea unui nou tip de coronavirus, informează...

Prognoza METEO pentru 24, 25, 26 şi 27 ianuarie: Cer senin

Prognoza METEO pentru 24, 25, 26 şi 27 ianuarie: Cer senin
Vremea va fi în general frumoasã, cu cer senin şi valori termice mai ridicate decât în mod caracteristic acestei date. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificãri la munte, în special pe creste, iar...

Bancă amendată pentru discriminarea unui nevăzător

Bancă amendată pentru discriminarea unui nevăzător
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a sancţionat, ieri, refuzul unei bănci de a deschide un cont bancar pentru o persoană nevăzătoare din cauza faptului că nu poate citi contractul. Fapta ac...

Trump, decepționat de Boeing

Trump, decepționat de Boeing
Compania americană Boeing, afectată în continuare de oprirea la sol a modelului 737 MAX, este „o mare, mare decepţie”, a spus preşedintele Donald Trump, într-un interviu acordat la Davos postului CNBC, declarâ...

Primarul din Târgu Mureş, amendat

Primarul din Târgu Mureş, amendat
Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a considerat că afirmaţiile făcute de primarul municipiului Târgu Mureş, Dorin Florea, despre romi şi familiile care îşi doresc...

Răsturnare de situaţie în cazul Caracal: Familia Măceşanu a solicitat strămutatea dosarului

Răsturnare de situaţie în cazul Caracal: Familia Măceşanu a solicitat strămutatea dosarului
Avocatul familiei Alexandrei Măceşanu a depus joi la Tribunalul Olt o solicitare de strămutare a dosarului "Caracal", precum şi o cerere referitoare la mai multe excepţii ce ar urma să fie discutate în camera...

Noi promisiuni pentru pacienţii cu arsuri

Noi promisiuni pentru pacienţii cu arsuri
După numeroasele promisiuni făcute românilor cu arsuri, în ultimii patru ani, guvernanţii au mai lansat, ieri, încă una. Mai exact, Ministerul Sănătăţii a anunţat că va elabora o strategie naţională, pe te...
Serviciul de email marketing furnizat de