x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

30 de ani de bătălii pentru Palatul Cotroceni. Mărirea și decăderea prezidențiabililor

0
Autor: Ion Alexandru 14 Oct 2019 - 09:12
30 de ani de bătălii pentru Palatul Cotroceni. Mărirea și decăderea prezidențiabililor DIANA OROS
Vezi galeria foto

Șase rânduri de alegeri prezidențiale și patru președinți aleși. Unul de trei ori, altul de două ori, iar câte unul o singură dată. Ultimul, președintele în funcție, Klaus Iohannis, râvnește la un al doilea mandat, fiind, în acest moment, în topul sondajelor de opinie, la distanță considerabilă față de contracandidații săi. „Jurnalul” prezintă istoria neromanțată a alegerilor care au avut loc, începând cu primele luni de libertate, din 1990 până în 2014. Fiecare scrutin în parte a cunoscut elemente spectaculoase, de la singurele alegeri câștigate din primul tur până la înfrângerile usturătoare pe care le-au cunoscut unii dintre candidații care, teoretic, nu aveau cum să piardă alegerile. Dar și schimbări de candidați pe ultima sută de metri a campaniilor electorale ori celebra noapte din decembrie 2009, când România s-a dus la culcare cu un președinte și s-a trezit, a doua zi dimineața, cu un altul.

 

1990. Ion Iliescu, ales președinte din primul tur

Primele alegeri libere pentru președintele României au avut loc la câteva luni după Revoluția din 1989, fiind marcate de o premieră. În 20 mai 1990, a fost pentru prima dată și ultima, până în prezent, când un candidat a fost ales din primul tur de scrutin. În primul an de libertate, au concurat pentru funcția supremă în stat trei candidați: Liderul Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, președintele Partidului Național Țărănesc - Creștin și Democrat, Ion Rațiu, și Radu Câmpeanu, primul președinte post-comunism al Partidului Național Liberal.

17.200.722 de alegători cu drept de vot au fost înscriși, atunci, pe listele electorale permanente, iar prezența la vot a fost una nemaiîntâlnită până în prezent la vreun tur de scrutin – 14.826.616 români, ceea ce reprezenta, la acel moment, 86,19 la sută. Iar voturile valabil exprimate au fost în număr de 14.387.693. Ion Iliescu a câștigat primul mandat de președinte al României, din primul tur, cu 12.232.498 de voturi, reprezentând 85,07% din sufragii.

Contracandidații săi practic nici nu au existat. Radu Câmpeanu a obținut 10,63 la sută din voturi (1.152.188 de sufragii), în timp ce Ion Rațiu a fost preferat de 4,29 la sută dintre alegători (617.007 voturi).

 

 

1992. „Dreapta” n-a reușit să dea jos președintele socialist

Doi ani mai târziu, în 27 septembrie 1992, românii erau din nou chemați pentru a-și alege președintele. Atunci au candidat mai multe personalități, printre care Ion Iliescu, Emil Constantinescu (din partea Convenției Democrate), Gheorghe Funar, Caius Traian Dragomir, Mircea Druc sau Ioan Mânzatu. În primul tur de scrutin, pe listele electorale permanente se regăseau 16.380.663 de români, din care s-au prezentat la urne 12.496.430 de alegători (76,29%). S-au înregistrat 11.908.015 voturi valabil exprimate care i-au trimis în turul al doilea pe Ion Iliescu, cu 47,34% (5.633.356 de voturi), și pe Emil Constantinescu, cu 31,24% (3.717.006 voturi).

Pentru turul al doilea, erau așteptați la secții 16.597.508 alegători, dar s-au prezentat doar 12.150.728 de persoane (73,23 la sută). Ion Iliescu a câștigat, pe 11 octombrie 1992, un al doilea mandat la Cotroceni, fiind votat de 7.394.429 de români (61.43%), în timp ce Emil Constantinescu a obținut un scor de 38.57% (fiind votat de 4.641.207 persoane).

1996. Revoluția lui Emil Constantinescu

Alegerile din anul 1996 schimbă paradigma politică, fiind pentru prima dată când un candidat de dreapta reușea să învingă reprezenantul stângii. Ion Iliescu a pierdut un al treilea mandat la Palatul Cotroceni. După o luptă la baionetă cu Emil Constantinescu, cel pe care l-a surclasat cu patru ani înainte. Astfel, pe 3 noiembrie 1996, când a avut loc primul tur de scrutin, pe listele electorale permanente erau înregistrate 17.218.654 de persoane cu drept de vot. La urne s-au prezentat 13.088.388 de români (76,1 la sută), iar voturile valabile au fost 12.652.900. Concurenți mulți: Ion Iliescu (PDSR), Emil Constantinescu (CDR), Petre Roman (USD), Gyorgy Frunda (UDMR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Tudor Mohora, Nicolae Manolescu, Adrian Poenari, Ioan Pop de Popa, George Munteanu și Radu Câmpeanu. Ion Iliescu a obținut, atunci, 4.081.093 de voturi (32,25%), un scor slab, generat de intrarea în cursă a fostului premier al României, Petre Roman, care a primit voturile a 2.369.461 de români (20,54%), însă locul al doilea a fost ocupat de Emil Constantinescu, cu 3.564.941 de voturi (28,22%), ceea ce l-a propulsat cu șanse reale în al doilea tur. Pe 17 noiembrie 1996 are loc ceea ce s-a numit o a doua revoluție.

Erau așteptați la urne 17.230.654 de români, din care s-au prezentat 13.078.883 de persoane (75,9 la sută), iar voturile valabile au fost în număr de 12.972.485. Emil Constantinescu câștigă alegerile și devine noul președinte al României, cu 54.41% (7.075.906 voturi), în timp ce Ion Iliescu a obținut doar 45,59% (5.914.759 voturi).

 

2000. Pericolul Corneliu Vadim Tudor

Alegerile prezidențiale din toamna anului 2000 au fost unele atipice, în care pentru prima dată un președinte în funcție refuză să mai candideze. Emil Constantinescu se declară învins de sistem și se retrage. Iar crizele politice din timpul mandatului său au radicalizat populația. Atunci a fost cât pe ce ca la Palatul Cotroceni să ajungă Corneliu Vadim Tudor. Pe 26 noiembrie 2000, în listele electorale erau înscrise 17.699.727 de persoane cu drept de vot. S-au prezentat 11.550.458 de români (65,31%), din care voturile valabile au fost 10.839.424. Au candidat Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor Stolojan și Mugur Isărescu. Au intrat în turul al doilea Ion Iliescu, cu 36,35% (4.076.273 de voturi), și Corneliu Vadim Tudor, care a obținut 28,34 la sută din sufragii (3.178.293 de voturi). Rezultatul i-a luat prin surprindere pe mulți dintre alegători, fapt ce a determinat o mobilizare masivă în turul al doilea pentru a fi susținut Ion Iliescu, mulți votanți având afinități de dreapta. Astfel, la data de 10 decembrie 2000, cu o listă a alegătorilor identică, din punct de vedere numeric, cu primul tur, a cunoscut o prezență la vot de 57,50% (10.177.343 de persoane). Ion Iliescu a fost votat de 6.696.623 de români (66,83%), în timp ce Corneliu Vadim Tudor a obținut un scor de 33,17% (3.324.274 voturi). Cu acest prilej, Ion Iliescu a obținut al treilea și ultimul său mandat la Cotroceni.

 

2004. „Dragă Stolo” și ne-am ales cu Băsescu

Anul 2004 este cel al confruntărilor dintre Adrian Năstase, premier în funcție al României, și Traian Băsescu, acesta din urmă intrând în cursa prezidențială pe ultima sută de metri, în urma episodului controversat „dragă Stolo”, respectiv prin retragerea din cursă a lui Theodor Stolojan, candidat al Alianței PNL-PD. În turul întâi, la urne erau așteptați 18.449.344 de români cu drept de vot, din care s-au prezentat doar 10.794.653 de persoane (58,5%). Adrian Năstase a obținut 40,97% din sufragii (4.278.686 de voturi), în timp ce Traian Băsescu a fost votat de 3.545.236 de persoane (33,92%). Turul al doilea se prezenta astfel: 18.316.104 alegători înscriși în listele electorale, o prezență de 55,2% (10.112.262 de români), din care voturi valabil exprimate au fost 10.008.314. După o noapte de foc, Traian Băsescu a fost declarat câștigător de către Biroul Electoral Central, cu 5.126.894 de voturi (51,23%), în timp ce Adrian Năstase a obținut doar 48,77% din sufragii (4.881.520 de voturi).

2009. 70.000 de voturi l-au ținut departe de Cotroceni pe Geoană

După cinci ani negri cu Traian Băsescu, în 2009 românii erau din nou chemați la urne, pentru a-și alege președintele. Pe listele electorale permanente erau înscriși, pentru primul tur de scrutin, care s-a desfășurat în data de 22 noiembrie, 18,293.277 de alegători. S-au prezentat 9.946.784 de persoane (54,37%). S-au înscris în cursă 12 candidați, iar primii trei ieșiți din urne au fost Traian Băsescu, cu 32,44% (3.153.640 de voturi), președintele de atunci al PSD, Mircea Geoană, cu 31,15% (3.027.838 de voturi), și Crin Antonescu, fostul lider al PNL, cu 20,02% (1.945.831 de voturi). Bătălia finală, din 6 decebrie 2009, s-a dat între Traian Băsescu și Mircea Geoană, primul fiind chiar declarat câștigător de exit-pollurile prezentate de televiziuni, după ora 21.00. În turul al doilea, erau așteptați la urne 18.303.224 de alegători, din care s-au prezentat 10.620.116 persoane (58,02%). Într-un mod controversat, care a făcut, ulterior, și obiectul unei anchete parlamentare, Traian Băsescu a fost desemnat câștigăror cu 50,33% (5.275.808 voturi), în timp ce lui Mircea Geoană i-au fost aribuite 5.205.760 de voturi (49.66%). Diferența dintre cei doi a fost, oficial, de 70.048 de voturi. Toate venite din străinătate.

2014. Turul al doilea, câștigat cu ajutorul rețelelor de socializare

Ultimele alegeri prezidențiale au avut loc în 2014. Un an controversat, care a debutat cu ruperea Uniunii Social Liberale și cu demararea procedurilor de fuziune între dușmanii politici PNL și PDL. Și, într-o oarecare măsură, cu o reeditare a ceea ce s-a întâmplat în 2004, când candidatul PNL pregătit de câțiva ani să intre în cursă, Crin Antonescu a renunțat în favoarea lui Klaus Iohannis. Pe 2 noiembrie, la urne erau așteptați 18.284.066 de români, din care s-au prezentat 9.723.232 de persoane (53.18%). Au candidat 14 persoane, însă lupta s-a dat între președintele de atunci al PSD și premier în funcție, Victor Ponta, și reprezentantul PNL, Klaus Iohannis. Ponta a obținut 40,44% din sufragii (3.836.093 de voturi), în timp ce Iohannis a primit doar 30,37% din voturi, fiind preferat de 2.881.406 persoane. Acela a fost momentul în care soarta alegerilor a fost decisă, pentru prima oară, de rețelele de socializare. După o campanie atipică, în turul al doilea, dintre cei 18.280.994 de alegători înscriși în listele electorale permanente, s-au prezentat la urne 11.719.344 de persoane (64,11%), cu peste două milioane mai multe decât în primul tur. Acest fapt a răsturnat raportul de forțe, Klaus Iohannis obținând mandatul de președinte cu 6.288.769 de voturi (54,43%), în timp ce Victor Ponta a primit 5.264.383 de voturi (45,56%).


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Franţa: Soţiile a doi presupuşi jihadişti, deportate în Franţa, au fost inculpate

Franţa: Soţiile a doi presupuşi jihadişti, deportate în Franţa, au fost inculpate
Soţiile a doi presupuşi jihadişti, deportate luni în Franţa de către Turcia, unde au fost reţinute după ce au evadat din taberele din Siria, au fost puse sub acuzare şi încarcerate de un judecător parizian...

Un carnaval belgian, retras de UNESCO de pe lista patrimoniului cultural

Un carnaval belgian, retras de UNESCO de pe lista patrimoniului cultural
Carnavalul belgian din Aalst a fost retras de UNESCO de pe lista patrimoniului cultural intangibil, din cauza reprezentărilor sale rasiste şi antisemite recurente, potrivit unui comunicat publicat vineri de această ag...

Mii de „peşti-penis” au eşuat pe o plajă din California

Mii de „peşti-penis” au eşuat pe o plajă din California
Mii de viermi marini - supranumiţi „peşti-penis” din cauza formei lor - au eşuat în această săptămână pe pe o plajă din California în urma unei furtuni, informează AFP. Aceste vieţuitoare, cunoscute...

Erupţia vulcanică din Noua Zeelandă: Echipaje de scafandri, folosite pentru recuperarea cadavrelor

Erupţia vulcanică din Noua Zeelandă: Echipaje de scafandri, folosite pentru recuperarea cadavrelor
Echipaje de scafandri au început sâmbătă operaţiunile de căutare a cadavrelor aflate în apele din jurul White Island, insula neozeelandeză afectată recent de erupţia unui vulcan, care a ucis cel puţin 16...

MAE a transmis noului ambasador al SUA că accederea în „Visa Waiver” este de maximă importanţă pentru români

MAE a transmis noului ambasador al SUA că accederea în „Visa Waiver” este de maximă importanţă pentru români
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, l-a primit, sâmbătă, pe ambasadorul agreat al SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, în vederea prezentării copiei scrisorii de acreditare, context în care oficialul...

Libia: Trupele mareşalului Haftar au doborât o dronă turcească

Libia: Trupele mareşalului Haftar au doborât o dronă turcească
Trupele loiale mareşalului Khalifa Haftar (foto) au doborât o dronă de producţie turcească în timpul luptelor care s-au intensificat în noaptea de vineri spre sâmbătă la sud de capitala Libiei, Tripoli,...

Ministrul francez al Sporturilor, Roxana Mărăcineanu, agresată verbal la un meci de liga a 3-a

Ministrul francez al Sporturilor, Roxana Mărăcineanu, agresată verbal la un meci de liga a 3-a
Ministrul francez al Sporturilor, Roxana Mărăcineanu, a fost agresată verbal pe un stadion, în timp ce asista vineri seară alături de câţiva apropiaţi la un meci din liga a 3-a franceză de fotbal, între Red St...

Klaus Iohannis va primi Premiul Charlemagne

Klaus Iohannis va primi Premiul Charlemagne
Preşedintele Klaus Iohannis va primi Premiul Charlemagne, decernat în fiecare an personalităţilor care se remarcă în promovarea valorilor europene, informează sâmbătă agenţia EFE. Distincţia îi va fi...

Ciolacu: PSD va depune luni două sesizări pe formă privind legile asumate de Guvernul Orban

Ciolacu: PSD va depune luni două sesizări pe formă privind legile asumate de Guvernul Orban
PSD va depune, luni, la Curtea Constituţională, două sesizări cu privire la proiectele de lege pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în această săptămână, respectiv actul normativ privind vechimea...

Șopârla gonflabilă de Chișinău eclipsează bradul de Crăciun al Primăriei! Ion Ceban promite demisii

Șopârla gonflabilă de Chișinău eclipsează bradul de Crăciun al Primăriei! Ion Ceban promite demisii
Primarul Chişinăului promite demisii, după ce o şopârlă gonflabilă a apărut lângă bradul de Crăciun în centrul oraşului Primarul din Chişinău, Ion Ceban, a promis sâmbătă că va lua măsuri, după...

Alertă METEO. Vremea se schimbă radical în următoarele zile. Specialist ANM: „Intrăm într-un proces de încălzire”

Alertă METEO. Vremea se schimbă radical în următoarele zile. Specialist ANM: „Intrăm într-un proces de încălzire”
Alina Şerban, meterologul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, anunţă că, începând de sâmbătă, odată cu intrarea în România a unei mase de aer cald, se încălzeşte semnificativ, mai ales în zonele...

Incendiu uriaș la Cluj! A luat foc localul unei cunoscute cântărețe

Incendiu uriaș la Cluj! A luat foc localul unei cunoscute cântărețe
Sala de nunți a cântăreței de muzică populară Angela Rusu a luat foc. Pompierii din Gherla intervin chiar în aceste momente pentru a stinge incendiul, a transmis Antena3. Din fericire, nu au fost înregistrate...

Atac sângeros al talibanilor asupra unei baze militare din Afganistan

Atac sângeros al talibanilor asupra unei baze militare din Afganistan
Cel puţin 23 de soldaţi afgani au fost ucişi sâmbătă de un grup de talibani infiltraţi într-o bază militară din districtul Qarabagh, în provincia sud-estică Ghazni, au declarat oficiali locali citaţi de...

Emisarul american pentru Coreea de Nord, la Seul şi Tokio pentru a salva negocierile cu Phenianul

Emisarul american pentru Coreea de Nord, la Seul şi Tokio pentru a salva negocierile cu Phenianul
Emisarul special american pentru Coreea de Nord, Stephen Biegun, va sosi duminică în Coreea de Sud, înaintea împlinirii termenului de un an, stabilit de Phenian pentru Washington, în care SUA să îşi schimbe...

Sibiu: Doi turişti, surprinşi de o avalanşă de mici dimensiuni în Munţii Făgăraşului. Ei au reuşit să se salveze singuri

Sibiu: Doi turişti, surprinşi de o avalanşă de mici dimensiuni în Munţii Făgăraşului. Ei au reuşit să se salveze singuri
Doi turişti au fost surprinşi de o avalanşă de mici dimensiuni în Munţii Făgăraşului şi au reuşit să se salveze singuri, informează, sâmbătă, Salvamont Sibiu. „Doi turişti au fost surprinşi de o...
Serviciul de email marketing furnizat de