Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uşurinţa cu care se poate înfiinţa acum un partid politic, cu numai trei membri fondatori, a făcut să apară un val de noi formaţiuni. Câteva dintre acestea sunt special înfiinţate pentru bucureşteni, propunându-şi să spargă monopolul vechilor partide în Capitală. Uniunea Salvaţi Bucureştiul şi Partidul 200 pentru Bucureşti au însă şanse mici la alegerile din vară să-şi atingă obiectivele.
Fie că vorbim despre lideri cunoscuţi care conduc noile partide, fie că vorbim despre persoane care nu au făcut niciodată politică, toate formaţiunile politice nou-formate vin cu pretenţii şi cu dorinţa de a câştiga cel puţin o primărie la alegerile locale din această vară. Printre noile formaţiuni politice se numără Mişcarea Populară, condusă de fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, sau ALDE, formaţiune condusă de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi de fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.
Pe listele pentru alegerile locale se va găsi şi M10, partidul condus de Monica Macovei. M10 va susţine un candidat independent, anume pe Ciprian Ciucu, preşedintele Consiliului Naţional de Integritate din cadrul ANI. Un alt nume nou care poate apărea pe listele pentru alegerile locale din acest an este partidul condus de Nicuşor Dan, Uniunea Salvaţi Bucureştiul.
Printre formaţiunile deja cunoscute, pe buletinele de vot s-ar putea găsi Partidul BUN, Partidul Pirat sau Partidul 200 pentru Bucureşti. Acestea sunt doar câteva dintre apariţiile exotice de pe scena politică din ultimul an. Cu toţii sunt conştienţi că şansele lor sunt foarte mici.
Din publicitate, în politică
Partidul 200 pentru Bucureşti are printre membrii fondatori şi un cunoscut specialist în domeniul publicităţii, Bogdan Naumovici. Acesta spune că partidul s-a lansat ca o formă de nemulţumire legată de actualul sistem politic. Cine vrea să ajungă în acest partid ar trebui să nu fi trecut niciodată pe la Direcţia Naţională Anticorupţie, să nu aibă probleme cu legea şi să nu aibă niciun fel de apartenenţă politică sau să fi fost implicat în politică. Partidul 200 pentru Bucureşti îşi va selecta oamenii până la jumătatea lunii aprilie. Naumovici susţine că alegerile pentru primării într-un singur tur reprezintă un mare dezavantaj pentru partidele mici şi nou-înfiinţate.
Partidul BUN pleacă de la un procent de 0 la sută şi fondatorul acestei formaţiuni spune că alegerile locale sunt un test pentru a vedea exact unde se vor situa. Formaţiunea se defineşte ca fiind de centru-stânga. Partidul Noua Românie s-a născut la finalul lunii august, anul trecut. Fondatorul spune că partidul ar fi alternativa la actuala clasă politică, dar admite faptul că şansele sunt mici pentru a obţine un scor bun la alegerile locale din acest an, alegeri care vor avea loc în luna iunie.
Mişcarea Noua Dreaptă a devenit partid politic odată cu modificarea legii, care permite înfiinţarea unei formaţiuni cu doar trei membri. Fondatorul spune că nu crede că partidele nou-înfiinţate au şanse să obţină primari. Şi militarii au un partid, este vorba despre Partidul Naţional „Pentru Patrie”. Fondatorii acestuia sunt, în proporţie covârşitoare, cadre militare în rezervă sau în retragere.
„Membrii fondatori au dat semnalul de constituire bizuindu-se pe calităţile de buni organizatori, pe spiritul de disciplină al oştirii şi, nu în ultimul rând, pe loialitatea faţă de România şi faţă de Drapelul Ţării dovedită de militari”, se arată într-un document al partidului.
Partidul BUN înseamnă Partidul Blocul Unităţii Naţionale. Ideologia acestuia este încă una neclară, membrii fondatori susţinând că BUN este, în acelaşi timp, un partid de centru-stânga, dar şi un partid creştin-democrat.
Revoluția piraților
Partidul Pirat a devenit cunoscut după ce a contestat la Curtea Constituţională un articol din Legea partidelor politice nr. 14/2003, iar CCR l-a declarat ca fiind neconstituţional. Textul de lege declarat neconstituţional de judecătorii CCR stabilea că lista semnăturilor de susţinere pentru înregistrarea unui partid politic trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 judeţe ale ţării şi Municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi Municipiul Bucureşti.
