Băsescu a refuzat Şcoala Europeană

ISD ● Şeful statului, dezinteresat de cursurile la care a vrut să meargă Elena
40 de cursanţi, provenind din societatea civilă şi reprezentând toate partidele politice parlamentare şi principalele minorităţi din România, participă anual la Şcoala Europeană "Ovidiu Şincai”. Directorul executiv al Institutului Social-Democrat, Anne Jugănaru, explică, într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, cum funcţionează această şcoală, dar şi cum preşedintele Băsescu nu a dorit să participe la strângerea de fonduri pentru acest proiect.

ISD ● Şeful statului, dezinteresat de cursurile la care a vrut să meargă Elena
40 de cursanţi, provenind din societatea civilă şi reprezentând toate partidele politice parlamentare şi principalele minorităţi din România, participă anual la Şcoala Europeană "Ovidiu Şincai”. Directorul executiv al Institutului Social-Democrat, Anne Jugănaru, explică, într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, cum funcţionează această şcoală, dar şi cum preşedintele Băsescu nu a dorit să participe la strângerea de fonduri pentru acest proiect.

• Jurnalul Naţional: Ce este Şcoala Europeană "Ovidiu Şincai”?

Anne Jugănaru: Este un proiect care a apărut în România acum cinci ani de zile, care este gestionat de către Consiliul Europei, în parteneriat cu ţări din Europa centrală şi de est, iar acum se dezvoltă către estul continentului. În România punctul de contact pentru acest proiect este Institutul "Ovidiu Şincai”. Dacă ar trebui să conferim o etichetă acestui proiect, aş spune că este unul de normalitate într-o societate măcinată de tensiuni, scandaluri şi frustrări.

• Care este scopul acestui proiect?

Principalul său obiectiv este acela de a crea o elită care să poată contribui la corectarea deficitului de democraţie, pentru că nicio democraţie nu este perfectă, ideală. Noi am fost entuziasmaţi de ideea acestui proiect şi pe parcurs am reuşit să dăm şi o notă specifică proiectului, care ulterior a fost însuşită de toate şcolile europene. Felul în care selectăm participanţii este un patent pur românesc.

• Cum se face această selecţie?

Acest proiect adună, un grup restrâns de 40 de oameni, 40 de intelectuali. Noi am crezut că ar fi bine să găsim un liant între societatea civilă şi clasa politică şi am plecat de la ideea că acest grup trebuie să fie format din reprezentanţii tuturor partidelor politice parlamentare, ai principalelor minorităţi din România şi ai societăţii civile, care, în accepţiunea noastră merge de la biserică la mass-media, de la business la artă, adunând toate categoriile socio-profesionale. Concret, trimitem invitaţii tuturor partidelor parlamentare şi ei îşi desemnează cursanţii pentru această şcoală fără ziduri. În cazul societăţii civile noi trimitem invitaţii nominal, în funcţie de valoare adăugată pe care o dă fiecare societăţii. Analizăm CV-uri, încercăm permanent să descoperim filoane intelectuale, urmărim evoluţii socio-profesionale. Apoi, o comisie formată din board-ul şcolii şi din profesorii asociaţi ai Institutului face selecţia. Doar anul trecut am primit peste 200 de CV-uri.

• Exact cum se desfăşoară aceste cursuri?

Reţeta este simplă şi în acelaşi timp eficientă. Există trei întâlniri în România în zone care presupun un soi de ermetizare, pentru că acest grup trebuie să rămână tot timpul în contact şi să uite de obligaţiile lor profesionale obişnuite. Dacă am organiza, de exemplu, o asemenea întâlnire în Bucureşti, oamenii ar simţi nevoia să-şi rezolve şi celelalte proiecte personale. Şi aşa am risca să diluăm proiectul. De aceea alegem în general locuri izolate, de exemplu, Delta Dunării, Odorheiul Secuiesc, în general zone pitoreşti în România. Căutăm totdeauna să asigurăm ca aceste întîlniri să se desfăşoare în condiţii excelente, într-un ambient deosebit care să predispună participanţii la schimburi de idei, de opinii, la dezbateri fructuoase. La aceasta se adaugă faptul că selectăm teme de interes de pe agenda publică şi în egală măsură conferenţiari de prestigiu. După cele trei întâlniri din România, urmează întâlnirea la Strasbourg, cu toate şcolile europene. Aici sunt prezenţi 500-600 de participanţi.

• Cine finanţează proiectul?

Aceasta este o problemă spinoasă. O parte din bani vin de la Consiliul Europei, care, din păcate, la rândul său, se confruntă cu avataruri financiare şi de aceea nu pot acoperi în integralitate costurile unei asemenea şcoli. Noi trebuie să găsim toate acele modalităţi de a crea un cadru cât mai propice unei dezbateri şi asta înseamnă nişte costuri hoteliere, de transport, chiar şi de relaxare la un moment dat. Toate aceste lucruri costă şi nu îmi face plăcere să spun că este una dintre vulnerabilităţile pe care le avem noi, aceea că nu ştim să facem foarte eficient strângeri de fonduri. Am reuşit totuşi în ultimii ani, sub patronajul foştilor preşedinţi ai României şi al actualului prim-ministru, să organizăm câteva strângeri de fonduri, numite generic "Seara europeană”.

• Aţi spus foştii preşedinţi... Dar Traian Băsescu?

A fost invitat şi preşedintele Traian Băsescu acum doi ani. Din păcate răspunsul dânsului privind invitaţia de a patrona evenimentul a fost negativ şi a venit şi târziu. A durat mai bine de o lună până să căpătăm acest răspuns...

• Şi-a explicat răspunsul negativ?

Nu. Eu sper în continuare ca şi domnul preşedinte Băsescu să se ralieze acestui proiect pentru că este un proiect benefic întregii societăţi.

• Poate dacă fiica domniei sale urma cursurile şcolii, se implica.... Care este povestea Elenei Băsescu la Şcoala Europeană?

Este un subiect care m-a amărât. Iniţial mi s-a părut firesc şi normal să o avem printre cursanţi pentru că, în definitiv, era desemnată de propria formaţiune, iar noi nu am comentat niciodată opţiunile partidelor politice. Am acceptat-o la fel ca şi pe ceilalţi participanţi. Deşi am fost anunţaţi că va participa la Poiana Braşov, în decembrie, când a avut loc primul modul al actualei promoţii a Şcolii Europene, nu a venit. Faptul că trebuia să plătim o cameră pe care nu o ocupă nimeni mi s-a părut nefiresc. Şi atunci, văzând că nu avem nici un feedback de la domnişoara Băsescu, am sunat noi. Răspunsul a fost că s-a simţit hăituită de către mass-media din cauza acestei participări şi a decis să se retragă, urmând ca PD să nominalizeze pe altcineva. În aceeaşi convorbire telefonică ni s-a spus că i se părea normal ca Institutul să o apere de atacurile presei. A urmat apoi un întreg tam-tam în presă, care pe mine m-a necăjit pentru că strica imaginea proiectului. Cam asta a fost.... un soi de furtună într-un pahar cu apă.

• Acesta să fi fost motivul real al retragerii, că a hăituit-o presa?

Nu ştiu şi nici nu simt nevoia să fac o introspecţie amănunţită asupra chestiunii. Evident, puteau exista şi alte motive. Sincer, nu mă preocupă. Există însă o singură condiţie legată de acest proiect pentru fiecare dintre participanţi, în contextul în care şcoala achită integral costurile participării. Singura condiţie este aceea de a participa, de a fi prezent.

• I-aţi cerut Elenei Băsescu să acopere cheltuielile?

Nu am cerut şi mi se pare dizgraţios să recurgem la aşa ceva.

• Dar a pierdut Institutul Ovidiu Şincai din cauza retragerii de la cursuri a fiicei preşedintelui? Poate vă ajuta din punct de vedere al imaginii, e fiica şefului statului...

Nu cred că acest proiect are nevoie de un ajutor de tip monden. Proiectul, prin participanţii lui, îşi creează resursele de onorabilitate, de notorietate, de bună-credinţă în spaţiul public.

• Îi veţi face o nouă invitaţie Elenei Băsescu?

Nu. Aşteptăm ca PD-L să desemneze o altă persoană, iar dacă nu o vor face, vom suplimenta locurile pentru societatea civilă, adăugîndu-l pe cel al PD.

• Ce politicieni au mai urmat cursurile Şcolii Europene?

Printre participanţii cu mai mare notorietate s-au numărat Cristian Boureanu, când era la PNL, Csibi Magor Imre, actual parlamentar european al PNL, Iuliu Winkler, Csaba Sandor de la UDMR, Alin Goga – PRM, Sanda Pădurare şi Codrin Ştefănescu de la PC. De la PSD au fost Titus Corlăţean, Dan Mihalache, Nicu Bănicioiu, George Băeşu. Întotdeauna la aceste şcoli aducem să conferenţieze personalităţi din zona politică, academică, începând cu Daniel Dăianu, Renate Weber, Emil Constantinescu, Adrian Năstase, Adrian Vasilescu, Gabriel Andreescu, Mircea Dinescu, Dragoş Şeuleanu, Aurora Liiceanu, Ilie Şerbănescu, Adrian Severin, Vladimir Pasti, Cristian Pîrvulescu, Viorica Costiniu, Jana Gheorghiu.

• Înţeleg că există şi o şcoală regională în Transilvania...

A existat. La Consiliul Europei a fost apreciat foarte mult felul în care am dezvoltat în România proiectul şi ei au venit cu ideea de a organiza şcoli regionale. Cu o populaţie de 21-22 de milioane de  locuitori era evident că nu puteam avea în România doar o şcoală, precum Croaţia sau Bulgaria. La vremea respectivă, ne-au putut ajuta şi financiar şi aşa s-a născut şcoala din Transilvania, urmând ca în viitorul să putem deschide asemenea şcoli în Moldova şi în sudul ţării. Şcoala din Transilvania a funcţionat un an, dar sperăm să putem să o organizăm în continuare când vom găsi resursele financiare necesare.

• Cursurile sunt suspendante din cauze financiare?

Exclusiv financiare. Intenţionăm să organizăm anul acesta o nouă Seară europeană, o nouă strângere de fonduri, la care invităm întreaga clasă politică să ni se alăture...

• Inclusiv pe preşedintele Traian Băsescu?

Inclusiv pe domnul preşedinte Traian Băsescu să ni se alăture în susţinerea acestui proiect, pentru că eu cred că societatea românească are nevoie de asemenea proiecte de normalitate.

• La cât se ridică costurile unui curs?

Costurile sunt destul de mari, în jur de 50 de mii de euro în România pentru cele trei module şi 40-50 de mii deplasarea, cazarea şi masa timp de o săptămînă la Strasbourg.

• Şi cât suportă Consiliul Europei?

Consiliul suportă jumătate, puţin mai mult de jumătate din acest buget, restul fiind acoperit de către Institutul Ovidiu Şincai.

• Când va fi Seara Europeană?

Încă nu ştim, probabil că după alegerile locale pentru ca am avut câteva experienţe destul de stresante în anii trecuţi. Prima Seară europeană s-a nimerit să fie între turul unul şi turul doi al alegerilor prezidenţiale, iar momentul nu a fost foarte bine ales pentru că, în general, cei care pot finanţa asemenea proiecte erau angrenaţi în finanţarea alegerilor generale şi prezidenţiale. A doua Seară europeană, iarăşi am fost prost inspiraţi sau n-am ştiut să citim în stele, am organizat-o exact când România era acoperită jumătate de ape. De aceea, suntem acum în căutarea celui mai bun moment pentru organizarea unei noi Seri europene, astfel încât să putem să capacităm spijinul întregii clasei politice dar şi al unor importanţi oameni de afaceri.