x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Băsescu atacă la CCR Legea privind Statutul parlamentarilor. Vezi motivele invocate de preşedinte

27
26 Apr 2013 - 16:35
Băsescu atacă la CCR Legea privind Statutul parlamentarilor. Vezi motivele invocate de preşedinte Intact Images
Preşedintele Traian Băsescu a trimis, astăzi, preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, anunţă site-ul Administraţiei Prezidenţiale.


Motivele sesizării sunt următoarele:

"Prevederile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, transmisă Președintelui României spre promulgare, sunt neconstituţionale deoarece contravin dispoziţiilor Articolului 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale”, dispoziţiilor Articolului 124 Alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform cărora „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi”, precum şi dispoziţiilor Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, ce prevăd că „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege”, pentru considerentele pe care urmează să le detaliem.

Articolul I al legii aflate la promulgare, la pct. 18 prevede că Articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor va avea următorul cuprins: „(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei respective, în temeiul Articolului 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei. (2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul Comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)”.

Totodată, potrivit Articolului I al legii aflate la promulgare, la pct. 19, se prevede introducerea Articolului 24² în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cu următorul cuprins: „(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul Articolului 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale.(…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)”.

Imunitatea parlamentară prevăzută de Articolul 72 din Constituţie reprezintă o garanţie a exercitării mandatului, iar nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauză de exonerare de răspundere penală.

Inviolabilitatea parlamentarului, ca formă a acestei imunităţi (alături de lipsa răspunderii juridice pentru voturile şi opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului), a fost calificată în literatura juridică de drept constituţional ca fiind o imunitate de procedură. Ea vizează exclusiv răspunderea penală ca formă a răspunderii juridice şi implică nu numai urmărirea penală şi trimiterea în judecată (doar pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului), ci şi aplicarea unei măsuri preventive privative de libertate (reţinerea şi arestarea), precum şi unul dintre procedeele de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probă (percheziţia).

Totodată, imunitatea parlamentară reprezintă regula, iar ridicarea imunităţii parlamentare reprezintă excepţia, iar, ca orice excepţie, ridicarea imunităţii parlamentare trebuie să fie de strictă interpretare şi aplicare.

Însă, modul de redactare al noului text al Articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, articol ce reglementează „Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, este de natură să dea naştere la diferite interpretări, cu consecinţe asupra independenţei puterii judecătoreşti, pentru următoarele motive:

Astfel, sintagma „indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei” din cuprinsul Alin. (1) al Articolului 24 conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra calificării juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia.

În plus, atât măsurile preventive privative de libertate, cât şi percheziţia ca procedeu de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probă, reprezintă îngrădiri ale unor drepturi sau libertăţi fundamentale. Măsura reţinerii şi măsura arestării preventive vizează libertatea individuală consacrată de Articolul 23 din Constituţie, iar activitatea de percheziţie trebuie desfăşurată în condiţiile în care inviolabilitatea domiciliului şi a reşedinţei sunt expres consacrate de Constituţie, în Articolul 27. De aceea, stabilirea unor condiţii de fond şi de formă pentru luarea acestora permite, totodată, şi exercitarea unui control judiciar adecvat asupra legalităţii şi temeiniciei lor.

Referirile exprese din conţinutul legii atacate la „motivele concrete şi temeinice” extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească, la reprezentanţii puterii legislative. Aceasta întrucât temeinicia, precum şi caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite în afara cadrului trasat de legalitatea, pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor. Astfel, în etapa încuviinţării reţinerii, arestării sau percheziţiei, competenţa plenului fiecărei Camere va excede unei simple evaluări sau aprecieri legate de seriozitatea şi lipsa arbitrariului la luarea măsurilor respective şi va putea produce consecinţe directe şi indirecte pe terenul asigurării intereselor urmăririi penale sau al judecăţii.

Altfel spus, interpretarea prevederilor conţinute de legea transmisă spre promulgare, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi Comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de Articolul 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, întrucât o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti.

Prin obligativitatea stipulării în cerere sau în sesizare a motivelor concrete, legale şi temeinice pentru care se justifică o anumită măsură sau începerea urmăririi penale se poate naşte convingerea că Parlamentul, prin Camera competentă, ar urma să judece faptele penale imputate unui deputat sau senator, ori unui membru al Guvernului. Or, Articolul 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, stabileştE, fără echivoc, că justiţia se realizează numai prin instanţele judecătoreşti, singurele în măsură să asigure o justiţie unică, imparţială şi egală, astfel cum se prevede la Articolul 124 Alin. (2) din Legea fundamentală. Camerele nu au atribuţii constituţionale de a se pronunţa asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputaţiei întrucât ar echivala cu impietarea asupra competenţei şi independenţei puterii judecătoreşti.

Aceleaşi argumente juridice rămân valabile şi în cazul dispoziţiilor Articolului. 24² din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, introdus prin legea aflată la promulgare"
, potrivit unui comunicat remis de Preşedinţia României.

Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat, pe 17 aprilie, în şedinţă comună, Statutul parlamentarilor, modificând prevederea declarată neconstituţională, astfel încât parlamentarii aflaţi în conflict de interese vor fi sancţionaţi cu diminuarea cu 10% a indemnizaţiei pe o perioadă de maximum 3 luni.

Modificarea Statutului a fost adoptată de parlamentari cu 343 voturi "pentru", 51 "împotrivă" şi 57 de abţineri.



Citeşte mai multe despre:   statutul parlamentarilor,   traian basescu,   sesizare CCR

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

ALERTĂ de la Rafila! Vor fi circa 15 MII de cazuri la final de aprilie!

ALERTĂ de la Rafila! Vor fi circa 15 MII de cazuri la final de aprilie!
Dacă ritmul de circa 450-500 de cazuri pe zi de contaminare persistă, la finalul lunii vom avea circa 15 mii de cazuri în România, a spus dr Alexandru Rafila. Referindu-se la testare,...

73 de medici, uciși în doar 24 de ore de COVID-19, în Italia

 73 de medici, uciși în doar 24 de ore de COVID-19, în Italia
Serviciul italian de Protecţie Civilă a anunţat vineri seară că bilanţul epidemic este de 14.681 de morţi, iar numărul total al cazurilor de infectate cu noul coronavirus raportate până acum a ajuns la...

Pod aerian China Europa pentru transportul măștilor

Pod aerian China Europa pentru transportul măștilor
Un pod aerian este asigurat de AIRBUS pentru aducerea din China de material sanitar. Un comunicat al companiei aeronautice europene  arată că primul zbor, din 23 martie, a adus de la Tianjin 2...

474 de cadre medicale din România, infectate cu COVID-19

474 de cadre medicale din România, infectate cu COVID-19
474 de cadre medicale din România sunt infectate cu noul COVID-19, anunță, vineri seara, Grupul de Comunicare Strategică. Cele mai multe sunt în Suceava, apoi în București și Hunedoara. Grupul de Comunicare...

Cadrele medicale implicate în gestionarea cazurilor de COVID-19 primesc consiliere psihologică gratuită, prin intermediul unei colaborări între Rețeaua REGINA MARIA și ATLAS

Cadrele medicale implicate în gestionarea cazurilor de COVID-19 primesc consiliere psihologică gratuită, prin intermediul unei colaborări între Rețeaua REGINA MARIA și ATLAS
Rețeaua REGINA MARIA susține linia telefonică ATLAS Help Line, un proiect social powered by Facem Bine, prin care personalul medical implicat în gestionarea cazurilor de COVID-19 beneficiază de suport...

Bilanțul negru crește în România. Numărul morților a ajuns la 133

Bilanțul negru crește în România. Numărul morților a ajuns la 133
Încă șapte decese înregistrate în Ialomița și Suceava din cauza coronavirusului sunt anunțate de autorități. Bilanțul morților a ajuns la 133, potrivit Grupului de Comunicare Strategică. Deces...

Diaspora, cu gândul la vot

Diaspora, cu gândul la vot
Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat, ieri, oficial, că un număr de 110 alegători români din afara ţării s-au înregistrat, pentru alegerile parlamentare din acest an, pe portalul www.votstrainatate.ro,...

Germania scoate armata în stradă

Germania scoate armata în stradă
Armata germană a anunţat, ieri, că va pune la dispoziţie 15.000 soldaţi, care pot fi desfăşuraţi rapid în lupta contra pandemiei provocate de noul coronavirus, a informat dpa. Soldaţii vor putea fi...

Galerie FOTO. Cum se face dezinfecția în sectorul 4

Galerie FOTO. Cum se face dezinfecția în sectorul 4
Galerie Foto Autoritatea locală a Sectorului 4 suplimentează numărul de echipe speciale pentru spălarea și dezinfectarea spațiilor publice, în cadrul celei mai ample campanii de dezinfecție ce a avut loc până acum în...

Centru pentru victimele violenţei

Centru pentru victimele violenţei
În Capitală, a fost inaugurat cel mai mare centru social destinat victimelor violenţei domestice. Centrul a fost amenajat de Primăria Capitalei, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului...

Spania, țara europeană cu cel mai mare număr de cazuri

Spania, țara europeană cu cel mai mare număr de cazuri
Spania a devenit țara europeană cu cel mai mare număr de cazuri de coronavirus, depășit și Italia și China, scrie Antena 3. Bilanțul cazurilor pozitive din Spania a ajuns la 117.710, iar...

Prețurile alimentelor la nivel mondial scad brusc în martie, din cauza coronavirusului

Prețurile alimentelor la nivel mondial scad brusc în martie, din cauza coronavirusului
Prețurile produselor alimentare tranzacționate la burse au scăzut brusc în martie, lovite de scăderea cererii pe fondul pandemiei coronavirusului și de căderea prețurilor globale ale petrolului, a declarat...

Legea prin care se poate amâna plata facturilor la utilităţi a trecut de Parlament

Legea prin care se poate amâna plata facturilor la utilităţi a trecut de Parlament
Legea prin care se poate amâna plata facturilor la utilităţi a trecut de Parlament. Aceeași lege mai prevede scutirea firmelor de la plata contribuţiilor de asigurări sociale. Legea prin care se poate amâna pla...

Avocații au rămas fără venituri și acuză că nu sunt protejați: E revoltă pe bună dreptate

Avocații au rămas fără venituri și acuză că nu sunt protejați: E revoltă pe bună dreptate
Restricţiile impuse de autorităţi afectează şi avocaţii. În timpul stării de urgenţă, instanţele judecă doar cauzele urgente, dosarele cu arestaţi preventiv. Asta înseamnă că avocaţii nu mai au de...

Klaus Iohannis încurajează o cooperare strânsă cu Germania pentru protejarea lucrătorilor români

Klaus Iohannis încurajează o cooperare strânsă cu Germania pentru protejarea lucrătorilor români
Președintele Klaus Iohannis a avut o convorbire telefonică, vineri, cu omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, context în care a încurajat o cooperare strânsă între cele două țări pentru a combate...
Serviciul de email marketing furnizat de