Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Şeful statului a reproşat Parlamentului că decizia de a-l suspenda din funcţie a costat bani şi a deteriorat relaţiile instituţionale. Băsescu a revenit public la obsesia anticipatelor.
⢠17: 34 - Moţiunea de cenzură a PD, depusă şi restituită Â
Pe montiunea de cenzura inaintata de Partidul Democrat Camerei Deputatilor apar 116 semnaturi dar numai 115 nume. Conform postului Antena 3 se pare ca vinovat de acest viciu de procedura ar fi presedintele executiv al PLD, Gheorghe Flutur, semnatar si ca Flutur Ghrorghe. Confornm aceleiasi surse, motiunea a fost semnata si de liberalul Mihai Lupoi.
Soluţii la criză - Şeful statului cere demisii şi anticipate
Preşedintele Traian Băsescu a cerut ieri in plenul reunit al Parlamentului demisia Guvernului şi organizarea de alegeri anticipate, ca soluţie la situaţia actuală din Romănia.
Preşedintele Traian Băsescu a ameninţat in discursul său că, dacă partidele continuă să refuze anticipatele, atunci "criteriile de desemnare a unui guvern cu legitimitate maximă trebuie să fie căutate in rezultatele alegerilor din 2004 şi ale referendumului de la 19 mai 2007". El a arătat că decizia majorităţii de conjunctură, "a cărei cifră - 322 - a făcut ocolul Romăniei şi chiar al lumii", "a costat bani publici pentru organizarea referendumului şi a generat deturnarea vieţii instituţionale normale către o temă fără susţinere populară". Preşedintele a cerut parlamentarilor să respecte "votul de blam" pe care l-au dat cetăţenii la 19 mai şi să se intoarcă la electorat. "Şi să-i facem ţigani impuţiţi", a completat din sală unul dintre parlamentari. "75% dintre alegători il sprijină pe preşedinte pentru că sprijină agenda de modernizare a statului romăn. Intr-o democraţie europeană care funcţionează normal, acest scor ar fi dus la demisia guvernului. Comportamentul coaliţiei antiprezidenţiale a demonstrat că unii dintre dumneavoastră au rămas prizonierii democraţiei originale", a mai spus Băsescu aleşilor. Şeful statului a constatat, după consultările de la Cotroceni, că pentru majoritatea partidelor nu sunt prioritare anticipatele, sfidănd astfel agenda cetăţeanului şi preferănd "să facă in continuare jocurile de culise". După duşul rece aplicat parlamentarilor, la final, preşedintele i-a asigurat că "respectul său faţă de instituţia Parlamentului este real", ceea ce a stărnit răsete in bănci.
REACŢII. "Traian Băsescu, probabil din dorinţa de a marca victoria sa la referendum, a ratat o ocazie să stabilească o relaţie constructivă cu Parlamentul", a spus liderul PSD, Mircea Geoană, după discursul preşedintelui, precizănd că aştepta un alt discurs din partea preşdintelui, nu unul cu "accente de răzbunare". "Cred că in această prezentare răzbate obsesia mai veche a preşedintelui, aceea de a-l inlătura pe Tăriceanu şi pe liberali de la guvernare", a spus liberalul Crin Antonescu, precizănd că Băsescu "a interpretat excesiv semnificaţia votului de la referendum". "In afara faptului că ne-a amintit că la referendum 75% dintre romănii prezenţi la vot au decis ca preşedintele să rămănă in funcţie, deocamdată nu am reţinut o altă idee", a spus senatorul PC Codruţ Şereş. Senatorul UDMR Verestoy Attila a declarat că din analiza făcută de Uniune in privinţa rezultatelor referendumului reiese că populaţia nu a votat pentru Băsescu, ci impotriva unor partide care există in prezent pe scena politică. "Preşedintele nu face decăt să continue demersul cetăţenilor de la 19 mai, de la referendum. Şi-a reinnoit cererile vizavi de tot ceea ce inseamnă modernizarea clasei politice", a spus la răndul său secretarul general al PD, Vasile Blaga.
BOICOT. Deputaţii şi senatorii PRM l-au boicotat pe preşedinte, neparticipănd la şedinţa Parlamentului, iar liderul partidului, C.V. Tudor, a preferat să urmărească discursul acasă, la televizor. El a spus că Băsescu a prezentat "o suită de bălbăieli, cacofonii şi injurături mascate". După discursul şefului statului, senatorii şi deputaţii au adoptat ieri cu 240 de voturi "pentru" şi 20 "impotrivă" proiectul de hotărăre privind solicitarea preşedintelui Băsescu de a organiza un referendum privind introducerea votului uninominal pentru alegerea Parlamentului incepănd cu următoarele alegeri.
Mesajul preşedintelui Romăniei, Traian Băsescu, adresat Camerelor reunite ale Parlamentului
âDomnilor Preşedinţi ai Camerelor,Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Excelenţele Voastre,
Doamnelor şi domnilor,
Imediat după integrarea ţării noastre in Uniunea Europeană, s-a format in actualul Parlament o majoritate de conjunctură, a cărei cifră - 322 - a făcut ocolul Romăniei şi chiar al lumii. Această majoritate a hotărăt suspendarea din funcţie a Preşedintelui legitim ales prin votul popular din 2004, chiar dacă avizul Curţii Constituţionale arăta clar că acuzaţiile impotriva mea, ca şef al statului romăn, nu aveau nici o bază constituţională. Decizia dumneavoastră a costat bani publici pentru organizarea referendumului şi a generat deturnarea vieţii instituţionale normale către o temă fără susţinere populară. De asemenea această decizie a deteriorat relaţia instituţională dintre Parlament şi Preşedinte şi intre Guvern şi Preşedinte prin angajarea fără rezerve a Primului Ministru şi a celor două partide aflate la guvernare in coaliţia antiprezidenţială. Practic s-au inlocuit, printr-un abuz de putere al Guvernului, alegerile pentru Parlamentul European cu referendumul pentru destituirea preşedintelui.
Pe 19 mai, poporul romăn s-a manifestat la urne. Peste şase milioane din cele opt milioane de cetăţeni care şi-au exercitat votul mi-au reconfirmat increderea lor. 75 la sută dintre alegători il sprijină pe Preşedinte, pentru că sprijină de fapt agenda de modernizare a statului romăn. Intr-o democraţie europeană, care funcţionează normal, un asemenea scor electoral ar fi declanşat imediat demisia guvernului şi organizarea de alegeri anticipate. Sunt nevoit să vă reamintesc că democraţia este acel sistem politic in care voinţa populară se reflectă corect in compoziţia parlamentului şi a executivului.
Aşadar trei pătrimi dintre parlamentari [322 din 440 prezenţi] au pledat pentru demiterea şefului statului, in vreme ce tot trei pătrimi din totalul alegătorilor prezenţi la urne au decis susţinerea şefului statului pentru funcţia de Preşedinte. O asimetrie numerică atăt de amplă intre reprezentanţi şi cei pe care ii reprezintă pune in evidenţă o prăpastie intre Parlament si popor, intre votul din 2004 şi situaţia actuală. Intr-o democraţie autentică asemenea dezechilibre sunt corectate imediat. Nu alegătorii sunt cei care au deviat de la cursul normal, ci reprezentanţii poporului in forul legislativ.
Din păcate, comportamentul coaliţiei antiprezidenţiale de după anunţarea rezultatului la referendumul din 19 mai demonstrează - in văzul tuturor romănilor - că mulţi dintre dumneavoastră au rămas prizonierii aşa-zisei âdemocraţii originale". Liderii partidelor care au declanşat procedura de suspendare, nu doar că nu şi-au asumat responsabilitatea după votul popular din 19 mai, dar acum ii vedem acţionănd pentru intrarea sau rămănerea la guvernare. Ei sunt cei care astăzi, după sancţiunea referendumului, vor să decidă paşii următori. Ei sunt cei care transmit mesajul cel mai neobişnuit pentru o democraţie: dacă pierzi in faţa poporului, atunci poţi să emiţi pretenţii pentru a-l guverna.
In calitate de mediator intre stat şi societate, potrivit articolului 80 din Constituţia Romăniei, am datoria de a vă semnala contradicţia apărută in urma votului romănilor de la referendumul din 19 mai. Este vorba de contradicţia dintre voinţa poporului suveran şi voinţa unei majorităţi parlamentare care nu reflectă orientarea majoritară a cetăţenilor cu drept de vot.
Este inadmisibil ca voinţa poporului să rămănă captivă in cadrul unei majorităţi de conjunctură, cu partide care sfidează agenda cetăţeanului, preferănd să continue jocurile de culise. Votul de la referendum arată că aveam dreptate in luna februarie 2007 cănd, adresănd Parlamentului un mesaj, spuneam că societatea romănească evoluează mai dinamic decăt liderii politici de astăzi ai Romăniei.
La 19 mai, reacţia corpului electoral a demonstrat că o copleşitoare majoritate a romănilor doreşte ca ţara să fie condusă ca un veritabil stat de drept, cu o justiţie independentă şi reprezentanţi dedicaţi interesului public şi nu intereselor private sau intereselor unui grup oligarhic. Prin votul lor, cetăţenii Romăniei ne impun tuturor responsabilitatea de a elimina decalajul dintre priorităţile societăţii romăneşti de astăzi şi acţiunile clasei politice. Partidele au primit mandatul imperativ de a construi, intr-un cadru democratic, viitorul european al Romăniei şi nu pe acela de a provoca crize instituţionale artificiale, păgubitoare pentru interesele naţiunii şi pentru imaginea noastră in lume.
In acest sens, vă adresez chemarea de a părăsi zona improvizaţiilor democratice şi de a ne concentra asupra construcţiei instituţionale pe care corpul electoral ne-o cere! Aceasta este responsabilitatea noastră. Consider că după condamnarea oficială a crimelor comunismului din Romănia, la 18 decembrie 2006, după intrarea in Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, şi după referendumul din 19 mai, Romănia a intrat intr-o nouă etapă a istoriei sale. Pentru a valorifica şansele acestui nou ciclu istoric avem nevoie de o nouă elită politica capabilă să genereze proiecte responsabile şi să gestioneze inteligent resursele umane, materiale şi comunitare de care dispunem; o elită care să-i reprezinte cu adevărat pe romăni şi care să recredibilizeze actul politic. Avem nevoie de o elită care să conjuge competenţa cu simţul responsabilităţii.
Doamnelor şi domnilor,
Principiul fundamental al oricărui sistem democratic este respectul faţă de voinţa naţională exprimată prin vot. In actualul context există o singură soluţie onestă: demisia guvernului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate. După consultările cu partidele parlamentare, pe care le-am organizat la Palatul Cotroceni, la inceputul acestei săptămăni, inţeleg cu regret faptul că alegerile anticipate nu reprezintă pentru cea mai mare parte a partidelor o soluţie acceptabilă chiar dacă partidele au fost sancţionate dramatic prin votul popular la referendumul din 19 mai 2007 . Inţeleg şi faptul că, pentru aceste partide politice, intălnirea cu electoratul este inoportună. Imi permit totuşi să vă atrag atenţia că o asemenea poziţie anti-electorală corespunde exclusiv unor interese pe termen foarte scurt.
Liderii partidelor care au eşuat la referendumul din 19 mai vorbesc acum despre o reconciliere cu Preşedintele. Vă atrag atenţia că e nevoie de o reconciliere a acestor partide cu propriul lor electorat. După rezultatul votului din 19 mai nu e suficient să spunem: vom colabora, vom avea bune relaţii, vom lucra impreună! E moral şi democratic să cereţi o reconfirmare din partea celor care v-au trimis in funcţiile publice şi care v-au contrazis fără nici un echivoc la referendum.
De aceea, fac un apel la responsabilitatea faţă de interesul naţional, fac un apel la conştiinţa fiecărui parlamentar şi mă găndesc aici, in primul rănd, la aceia dintre dumneavoastră care au votat, uneori la comandă politică: v-aţi asumat o responsabilitate majoră. Cei pe care ii reprezentaţi in urma alegerilor din 2004 v-au dat un vot de blam pe care trebuie să il respectaţi. Numai respectănd votul din 19 mai, puteţi arăta că ii respectaţi pe cetăţenii acestei ţări. Aveţi şansa ca, intorcăndu-vă la electorat, să confirmaţi faptul că-i reprezentaţi pe cetăţeni şi că puneţi interesul naţional şi democraţia mai presus de orice interes partizan.
Numai in sistemele politice nedemocratice o minoritate care a mobilizat doar 25 la sută dintre alegători poate pretinde să decidă pentru o majoritate de aproape 75 la sută. Cei care vor acum să guverneze Romănia fără să ţină cont de această majoritate sunt intr-o gravă eroare politică şi vor să se sustragă principiilor de bază ale democraţiei.
In acest moment, dumneavostră, fiecare dintre parlamentari, indiferent de partid, aveţi responsabilitatea directă de a găsi o soluţie pentru ieşirea din actuala situaţie nedemocratică.
Indiferent de formula pentru care veţi opta, eu voi rămăne ataşat adevăratelor soluţii democratice şi voi respinge orice aranjament de culise.
Voi fi intotdeauna partenerul celor care au inţeles mesajul alegerilor din decembrie 2004, reconfirmat in mai 2007. Acest mesaj poate fi rezumat in cateva soluţii, de a căror indeplinire depinde succesul noii Romănii:
1. Reforma profundă a clasei politice prin introducerea votului uninominal, legea lustraţiei şi reprofilarea standardelor de competenţă profesională şi morală a candidaţilor la alegerile parlamentare.
2. Clarificarea sistemului politic prin definirea raporturilor intre Preşedinte, Guvern şi Parlament, precum şi infiinţarea Parlamentului unicameral, sau in cazul menţinerii Parlamentului bicameral, o reducere semnificativă a numărului de senatori şi deputaţi, reorganizarea administrativă a ţării, toate, pe temeiul unei noi Constituţii cu adevărat europene.
3. Garantarea unui sistem juridic independent şi eficient, care să ducă la diminuarea corupţiei şi la dispariţia definitivă a stării de impunitate de care nomenclatura tranziţiei s-a bucurat in mod nedrept.
4. Situarea educaţiei naţionale in centrul proiectului de societate pentru Romănia de măine. Poporul romăn va avea un viitor prosper numai dacă vom construi un sistem de educaţie competitiv, pe deplin adaptat cerinţelor unei economii in plină expansiune, iar asta inseamnă reforma curiculară, descentralizarea controlului administrativ al şcolilor şi alocarea a 6 la suta din PIB pentru educaţie incepănd cu anul 2008.
5. Rezolvarea problemei absorbţiei fondurilor europene şi stabilirea unor criterii obiective pentru realizarea investiţiilor. Nu este deloc inutil să vă reamintesc riscul de a rata beneficiile imediate ale integrării in Uniunea Europeană din cauza faptului că informaţia despre fondurile ce pot fi accesate este distribuită preferenţial, iar asistenţa instituţională pentru realizarea de proiecte eligibile este ineficientă.
6. Avem nevoie de o viziune pe termen lung asupra Romăniei. Spre exemplu, trebuie ca mediul rural, agricultura, turismul, industria energetică să beneficize de strategii coerente şi realiste de dezvoltare, ca de altfel şi alte domenii prioritare.
7. Sistemul de sănătate trebuie regăndit şi descentralizat prin transferul controlului administrativ către administraţiile locale. Este inadmisibil ca bugetul să crescă in ultimii şapte ani de patru ori, iar pacienţii şi medicii să nu resimtă beneficiile acestei creşteri pentru că licitaţiile pentru medicamente şi echipamente sunt viciate de corupţie şi clientelism.
8. Trebuie deschis un dialog mult mai amplu cu toate organismele societăţii civile. In momentul de faţă, numeroase decizii politice sunt luate fără o veritabilă consultare a partenerilor sociali. In schimb, observăm cum oligarhia tranziţiei doreşte să exercite un adevărat monopol asupra deciziilor Guvernului. Soluţia este incurajarea sutelor de mii de intreprinzători mici şi mijlocii prin politici publice menite să tranforme economia romănească intr-un spaţiu al concurenţei loiale şi al competitivităţii la nivel european şi global. La fel de adevarat este faptul că firmele romăneşti performante din domenii precum IT-ul, construcţii, turism, industrie alimentară, trebuie stimulate să se asocieze pentru a face faţă concurenţei pe piaţa europeană, dar mai ales pentru a rămăne competitive pe piaţa romanească.
9. Avem nevoie de legi pentru structurile de securitate naţională care să puna la dispoziţia acestora instrumentele şi mijloacele pentru a le face eficiente in lupta impotriva traficului de droguri, a traficului de carne vie, a corupţiei la nivel inalt, a prevenirii actelor de terorism indreptate impotriva populaţiei, a luptei impotriva reţelelor crimei organizate transfrontaliere. Nu prin interdicţii care accentuează ineficienţa structurilor de securitate a statului in aceste domenii vom proteja libertăţile cetăţenilor, ci prin demilitarizarea acestor instituţii şi prin intărirea severă a controlului parlamentar asupra lor.
Toate aceste obiective nu pot fi realizate decăt prin constituirea unui guvern puternic, sprijinit de o majoritate asumată in mod transparent; un guvern competent, care să aplice exclusiv politica interesului naţional, fără a-şi limita acţiunea la interesele unor persoane şi grupuri nereprezentative.
Dincolo de nevoia unui Guvern care să aplice exclusiv politica interesului naţional, Romănia are nevoie de un guvern legitim din punct de vedere electoral, aşa cum el poate rezulta in urma unor alegerilor anticipate.
Daca partidele parlamentare vor continua sa refuze principiile de baza ale democratiilor de tip european, atunci criteriile pentru desemnarea unui guvern cu o legitimitate maxima fata de realitatea politica a momentului trebuie sa fie căutate in rezultatul alegerilor parlamentare din 2004 şi, de asemenea, a rezultatelor referendumului din 19 mai 2007. Trebuie avut in vedere faptul ca referendumul din 19 mai reprezinta cea mai recenta confruntare a aleşilor cu electoratul.
Nu exclud posibilitatea ca liderii partidelor parlamentare si Primul Ministru, sa refuze confruntarea cu electoratul si sa persiste in eroarea de a nu fi de acord cu organizarea alegerilor anticipate. Vă reamintesc că la sfărşitul acestui an vor fi organizate alegeri pentru Parlamentul European, la jumătatea anului viitor vor avea loc alegeri locale, iar pănă cel tărziu la inceputul lui 2009 vor avea loc alegeri parlamentare. Dacă soluţia pe care o veţi găsi pentru o nouă majoritate parlamentară va deturna sensul votului popular, vă rog să aveţi convingerea unei sancţiuni drastice din partea cetăţenilor pentru cei care vor mistifica pronunţarea democratică de la 19 mai şi din 2004.
Doamnelor şi domnilor,
Avem, fiecare la locul nostru, datoria de a contribui la accelerarea dezvoltării naţionale, pentru a profita cum se cuvine de apartenenţa noastră la Uniunea Europeană. Politicienii se află acum in faţa unei alternative radicale: pot intra in istoria Romăniei ca figuri pozitive ale destinului naţional sau pot acţiona vremelnic ca obstacole in calea realizării acestuia. Nu trebuie să ratăm această şansă, nu avem dreptul să ne jucăm cu răbdarea romănilor, pe baza iluziei că poporul ne va tolera la nesfărşit erorile.
Vă indemn să facem politică pentru viitorul tuturor şi al fiecăruia! Am intrat intr-un stadiu in care numai cei ce urmăresc politica interesului naţional vor putea să mai aspire vreodată la privilegiul de a-i reprezenta pe romăni. Dacă nu găsim o soluţie corectă, există riscul major ca romănii să-şi piardă increderea in capacitatea democratică a instituţiilor noastre; să-şi piardă increderea in vot ca principal mod de exercitare a voinţei majoritare.
In pofida tuturor răstălmăcirilor şi speculaţiilor partizane, respectul meu in calitate de Preşedinte faţă de instituţia Parlamentului este real. Sunt dator, totodată, să vă transmit cu toată tăria mesajul că impopularitatea acestei instituţii esenţiale a democraţiei, accentuată de infrăngerea prin vot a deciziei celor 322, poate conduce la ruperea definitivă a reprezentanţilor naţiunii de cetăţeni şi la consolidarea nedorită a unor mişcări sau ideologii antidemocratice.
Deriva sistemului politic democratic spre un sistem oligarhic are ca principal simptom incapacitatea clasei politice de a mai reacţiona la semnalele venite din societate. In următoarea perioadă, avem ocazia să demonstrăm impreună că nu acceptăm un regim politic in care democraţia ne oferă doar părghii formale pentru a susţine diferite interese oculte şi in care, indiferent de votul romănilor, nimic nu se schimbă.
Romănii nu au votat pe 19 mai pentru persoana Traian Băsescu şi nici impotriva unor lideri politici. Ei au spus NU corupţiei şi abuzului politic; ei au votat pentru ca Romănia să fie mai bine guvernată. Personal, cred in schimbare, in dialog şi negociere sinceră, in vederea binelui comun. Dar vă rog să nu-mi cereţi atitudini care pot compromite speranţa şi increderea cu care milioane de cetăţeni m-au reinvestit pe 19 mai. In numele lor vă adresez chemarea de a răspunde urgenţei acestui moment. In numele lor, vă invit să luaţi deciziile pe care poporul romăn le aşteaptă.
Vă mulţumesc."
