Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chiar dacă a condamnat oficial comunismul, preşedintele Traian Băsescu refuză de circa doi ani să accepte finanţare pentru infiinţarea unui Muzeu al Comunismului la Bucureşti. Romănia şi Rusia sunt singurele ţări din fostul bloc sovietic care refuză un astfel de memorial.
Chiar dacă a condamnat oficial comunismul, preşedintele Traian Băsescu refuză de circa doi ani să accepte finanţare pentru infiinţarea unui Muzeu al Comunismului la Bucureşti. Romănia şi Rusia sunt singurele ţări din fostul bloc sovietic care refuză un astfel de memorial.
Profesorul universitar Claudiu Matasă, consul general onorific al Romăniei in statul american Florida, i-a trimis incă din 2005 o scrisoare lui Traian Băsescu in care se oferea să sprijine financiar cu 100.000 de dolari infiinţarea unui Muzeu al Comunismului la Bucureşti. In exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, Claudiu Matasă, un fost deţinut politic in perioada comunistă, spune că nici măcar nu a fost refuzat oficial, deoarece nu a primit nici un răspuns. Acesta ne-a pus la dispoziţie mai multe mesaje pe care le-a adresat in ultimii ani preşedintelui, dar a fost tratat cu indiferenţă. Muzeul Comunismului pe care il visează la Bucureşti a rămas doar un proiect. Unul pe care l-a văzut insă implinit in celelalte capitale ale fostului bloc comunist. In Romănia, pentru a vedea ororile comunismului, trebuie să străbaţi de la Capitală sute de kilometri pănă la Sighet.
ZIDUL TÃ...CERII. "Ca fost deţinut politic la Canal, Jilava şi nu numai, am vrut să-mi ajut ţara natală să depăşească perioada de tranziţie morală - de la comunism la democraţie - şi să se alinieze celorlalte foste ţări comuniste. Din septembrie 2005, de cănd am făcut propunerea preşedintelui Băsescu, m-am izbit insă de un zid al tăcerii", declară dezamăgit Claudiu Matasă. Intre timp, şeful statului a denunţat şi condamnat comunismul, acceptănd concluziile unei comisii prezidenţiale conduse de Vladimir Tismăneanu. "Denunţarea comunismului de către preşedinte la 18 decembrie 2006, ca fiind criminal şi ilegal, nu a atras insă consecinţe. CNSAS şi alte organizaţii similare nu au venit incă cu ceva semnificativ", afirmă C. Matasă. El mai spune: "Să ne mai mirăm că SUA, care declară Romănia drept «ţară prietenă» şi «aliată», nu consimt la desfiinţarea vizelor pentru romăni?".
Matasă ne spune că "in acelaşi septembrie 2005, Nicholas Rurua, un parlamentar din Tbilisi, capitala fostei republici sovietice Georgia, a propus preşedintelui său, Mikheil Saakashvilli, să deschidă un muzeu al crimelor comunismului in capitala ţării". La 26 mai 2006, muzeul solicitat de Rurua a fost deschis in Tbilisi. El ocupă ultimul etaj al Muzeului Naţional din Bulevardul Rustaveli, strada principală a oraşului. "Majoritatea exponatelor provin din arhiva filialei georgiene a fostului KGB, care a ucis 72.000 de georgieni şi a deportat 200.000 (din totalul de patru milioane de locuitori pe care Georgia ii avea atunci) doar in primul an al regimului comunist", ne mai precizează C. Matasă.
EXEMPLELE DIN FOSTUL LAGÃ...R COMUNIST. Claudiu Matasă a vizitat mai multe ţări foste satelite ale URSS şi ne povesteşte ce a văzut. "Am admirat modul in care autorităţile au prezentat teroarea exercitată de guvernele comuniste şi de poliţiile lor politice. Pentru aceasta nu a trebuit să mă duc intr-un colţ izolat al ţării, cum este Sighetul in Romănia, ci am dat de muzee şi expoziţii permanente in mijlocul capitalelor, cu reclame şi invitaţii stăruitoare. Berlinul este un oraş inţesat cu muzee care de care mai fascinante, dar n-am văzut nici unul mai plin de vizitatori decăt Muzeul Crimelor Comunismului. Oameni de pe toate meridianele globului stau in el zile in şir, cum am stat şi eu, şi mulţi vizitatori depun acolo flori in memoria celor ucişi de infama STASI. Oamenii stau, de asemenea, la coadă ca să viziteze Muzeul Comunismului din Praga şi Casa Terorii din Budapesta. Toate capitalele celorlalte foste ţări est-europene au un asemenea muzeu", povesteşte fostul deţinut politic, acum profesor la U. Illinois/Chicago şi consul onorific general in Florida.
Profesorul universitar Claudiu Matasă, consul general onorific al Romăniei in statul american Florida, i-a trimis incă din 2005 o scrisoare lui Traian Băsescu in care se oferea să sprijine financiar cu 100.000 de dolari infiinţarea unui Muzeu al Comunismului la Bucureşti. In exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, Claudiu Matasă, un fost deţinut politic in perioada comunistă, spune că nici măcar nu a fost refuzat oficial, deoarece nu a primit nici un răspuns. Acesta ne-a pus la dispoziţie mai multe mesaje pe care le-a adresat in ultimii ani preşedintelui, dar a fost tratat cu indiferenţă. Muzeul Comunismului pe care il visează la Bucureşti a rămas doar un proiect. Unul pe care l-a văzut insă implinit in celelalte capitale ale fostului bloc comunist. In Romănia, pentru a vedea ororile comunismului, trebuie să străbaţi de la Capitală sute de kilometri pănă la Sighet.
ZIDUL TÃ...CERII. "Ca fost deţinut politic la Canal, Jilava şi nu numai, am vrut să-mi ajut ţara natală să depăşească perioada de tranziţie morală - de la comunism la democraţie - şi să se alinieze celorlalte foste ţări comuniste. Din septembrie 2005, de cănd am făcut propunerea preşedintelui Băsescu, m-am izbit insă de un zid al tăcerii", declară dezamăgit Claudiu Matasă. Intre timp, şeful statului a denunţat şi condamnat comunismul, acceptănd concluziile unei comisii prezidenţiale conduse de Vladimir Tismăneanu. "Denunţarea comunismului de către preşedinte la 18 decembrie 2006, ca fiind criminal şi ilegal, nu a atras insă consecinţe. CNSAS şi alte organizaţii similare nu au venit incă cu ceva semnificativ", afirmă C. Matasă. El mai spune: "Să ne mai mirăm că SUA, care declară Romănia drept «ţară prietenă» şi «aliată», nu consimt la desfiinţarea vizelor pentru romăni?".
Matasă ne spune că "in acelaşi septembrie 2005, Nicholas Rurua, un parlamentar din Tbilisi, capitala fostei republici sovietice Georgia, a propus preşedintelui său, Mikheil Saakashvilli, să deschidă un muzeu al crimelor comunismului in capitala ţării". La 26 mai 2006, muzeul solicitat de Rurua a fost deschis in Tbilisi. El ocupă ultimul etaj al Muzeului Naţional din Bulevardul Rustaveli, strada principală a oraşului. "Majoritatea exponatelor provin din arhiva filialei georgiene a fostului KGB, care a ucis 72.000 de georgieni şi a deportat 200.000 (din totalul de patru milioane de locuitori pe care Georgia ii avea atunci) doar in primul an al regimului comunist", ne mai precizează C. Matasă.
EXEMPLELE DIN FOSTUL LAGÃ...R COMUNIST. Claudiu Matasă a vizitat mai multe ţări foste satelite ale URSS şi ne povesteşte ce a văzut. "Am admirat modul in care autorităţile au prezentat teroarea exercitată de guvernele comuniste şi de poliţiile lor politice. Pentru aceasta nu a trebuit să mă duc intr-un colţ izolat al ţării, cum este Sighetul in Romănia, ci am dat de muzee şi expoziţii permanente in mijlocul capitalelor, cu reclame şi invitaţii stăruitoare. Berlinul este un oraş inţesat cu muzee care de care mai fascinante, dar n-am văzut nici unul mai plin de vizitatori decăt Muzeul Crimelor Comunismului. Oameni de pe toate meridianele globului stau in el zile in şir, cum am stat şi eu, şi mulţi vizitatori depun acolo flori in memoria celor ucişi de infama STASI. Oamenii stau, de asemenea, la coadă ca să viziteze Muzeul Comunismului din Praga şi Casa Terorii din Budapesta. Toate capitalele celorlalte foste ţări est-europene au un asemenea muzeu", povesteşte fostul deţinut politic, acum profesor la U. Illinois/Chicago şi consul onorific general in Florida.
Cum s-a procedat in Georgia
Claudiu Matasă a făcut preşedintelui Băsescu propunerea in acelaşi timp cu cea din Georgia. Muzeul Terorii Comuniste din Tbilisi a fost construit in trei luni. "Cănd vrei, nimic nu este imposibil", spune el vizibil dezamăgit. "Şi noul preşedinte georgian, Mikheil Saakashvilli (foto), vrea. Cănd a preluat frăiele ţării, acum trei ani, el a concediat 15.000 de ofiţeri ai fostei poliţii politice şi ai miliţiei comuniste", creionează Matasă situaţia de la Tbilisi . Nemulţumirile profesorului C. Matasă: "Pentru cel de departe, faptul că Romănia a rămas printre foarte puţinele ţări din Europa ale căror capitale nu au un muzeu care să infiereze pe cei ce le-au furat trecutul ridică serioase semne de intrebare. Faptul că documente ce atestă crimele securiştilor dispar in neant şi că nimeni nu este tras la răspundere pentru asta stărnesc aici neincredere in conducerea Romăniei şi in justiţia ţării. El ii transmite un nou mesaj preşedintelui T. Băsescu: "Cu cei 100.000 de dolari pe care vreau să-i donez Romăniei nu veţi putea construi un Pantheon: o pivniţă cu paturi aşternute cu paie şi cu tinete (butoaie-latrină), separate de restul deţinuţilor prin rogojini roase de vreme, nu costă insă mult. Ar fi insă suficient de ilustrative pentru un muzeu care să-i ostracizeze pe cei care au distrus o bună parte din floarea Romăniei. Dacă in jumătatea de an ce urmează voi fi in continuare ignorat imi voi retrage oferta".
"Nu putem studia istoria comunismului de pe poziţii de partid"
Preşedintele Traian Băsescu consideră că este un lucru rău faptul că după 1990 au apărut, "unul după altul", o puzderie de institute şi instituţii care studiază perioada comunistă şi activitatea Securităţii "de pe poziţii de partid". El a participat recent la aniversarea a 70 de ani de la infiinţarea Institutului de Istorie "Nicolae Iorga". Şeful statului le-a spus cercetătorilor institutului prezenţi la eveniment că menirea acestuia este furnizarea adevărului istoric "de pe poziţii de neutralitate, de pe poziţia cercetătorului şi a omului de ştiinţă". "Vreau să nu credeţi că nu ştiu ce se intămplă din punct de vedere organizatoric (...) Din păcate, s-au creat tot felul de instituţii şi institute după 1990, fiecare aparţinănd cuiva, unei opţiuni politice, unei viziuni anume. Este un lucru rău. Nu putem studia istoria comunismului de pe poziţii de partid, ci de pe poziţiile adevărului istoric", a spus Băsescu. De asemenea, in opinia sa, activitatea fostei Securităţi nu poate fi studiată de pe poziţii de partid şi trebuie studiată tot din prisma adevărului istoric. "Avem o puzderie de institute, care fiecare vrea să ne prezinte intr-un anume fel istoria contemporană, pentru că aici este marea bătălie. Nimeni nu mai este interesat să meargă la Traian şi Decebal sau inainte de ei. Toţi sunt interesaţi să utilizeze de pe poziţii politice, prin institute create unul după altul, adevărul asupra perioadei de după cel de-al doilea război mondial", a declarat Traian Băsescu. In opinia sa, aceste institute "au insă un mare eşec, care se numeşte lipsă de credibilitate". "Singura instituţie care o poate face de pe poziţia istoricului, de pe poziţia cercetătorului, de pe poziţia adevărului profund al societăţii din perioada comunistă este Institutul «Nicolae Iorga»", a spus Băsescu. şeful statului a ţinut să ii asigure pe cei prezenţi că, cel puţin căt va fi preşedinte, va incerca să convingă Guvernul şi celelalte instituţii ale Executivului să pună sub prestigiosul nume al Institutului "Nicolae Iorga" toată cercetarea perioadei contemporane. "Mi se pare că numai aici putem primi istoria adevărată cu privire la ce s-a intămplat după al doilea război mondial", a spus Băsescu.
- Gabriela Antoniu
