x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Băsescu se rafuieşte cu toată lumea

Băsescu se rafuieşte cu toată lumea

de Jurnalul National    |    20 Noi 2007   •   00:00
Băsescu se rafuieşte cu toată lumea
Sursa foto: JURNALUL NATIONAL/

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că, dacă ar fi promulgat modificările Cpp, ar fi ieşit de sub urmărire penală persoane precum Patriciu, Tender, Năstase, Şereş, Păcuraru, Chiuariu, Nagy, Remeş, Mihăilescu, apreciind că ţinta actului normativ era "clientela politică".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că, dacă ar fi promulgat modificările Cpp, ar fi ieşit de sub urmărire penală persoane precum Patriciu, Tender, Năstase, Şereş, Păcuraru, Chiuariu, Nagy, Remeş, Mihăilescu, apreciind că ţinta actului normativ era "clientela politică".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, la Cotroceni, după ce a cerut ziariştilor să inchidă camerele, că restrăngerea anchetei la doar 6 luni, prevăzută in modificările CPP şi CP "ar fi fost interesantă şi pentru dosarul Flota", precizănd insă că interesul său este ca dosarul să fie lămurit.

"Chestia cu 6 luni, vă rog să mă credeţi, ar fi fost interesantă şi pentru dosarul Flota, dar interesul meu este ca acest dosar să fie lămurit de procurori şi in instanţă. Aş vrea să-i văd şi pe ceilalţi care beneficiază de acest lucru cum strigă că este nedreaptă prevederea din noul Cod Penal de a avea dreptul de a face urmărire penală doar 6 luni", a spus Băsescu, arătănd ziariştilor o hărtie pe care erau scrise numele celor menţionaţi in timpul declaraţiei.

După aceste cuvinte, Traian Băsescu a spus că a dorit să precizeze acest lucru şi le-a urat ziariştilor "o seară bună".

Declaraţie de presă a preşedintelui Romăniei, Traian Băsescu

"Am considerat că este obligatoriu să fac o declaraţie publică, legată de cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală,

Modificările cererii de reexaminare sunt următoarele: Modificările aduse Codului de procedură penală vizează in principal subordonarea interesului public de aflare a adevărului in cauzele penale, către interesul personal al celor cercetaţi sau judecaţi in legătură cu săvărşirea de infracţiuni.

Este o acţiune fără precedent, in istoria juridică a Romăniei, cănd un Parlament subordonează interesul public interesului presupusului infractor.

In ceea ce priveşte modificările aduse Codului de procedură penală aş vrea să merg dincolo de aporecierile care sunt de ordin tehnic şi uneori voi recurge la a exemplifica efectele.

Consider că mai de grabă ar fi fost de dorit ca modificările la Codul de procedură penală să stabilească cu acurateţe drepturile şi garanţiile procesuale ale persoanelor vătămate prin săvărşirea de infracţiuni. Din păcate acest aspect nu a reprezentat o preocupare semnificativă a legislativului. Spre exemplu ar fi fost extrem de important dacă in interiorul Legii am fi avut indicaţiile precise cum este protejată comunitatea dacă un primar fură? Nu! Codul de procedură penală se ingrijeşte de cum il protejează pe primar, dacă el fură din banii comunităţii. La fel ar fi fost interesant să aflăm din Codul de procedură penală cum este protejată naţiunea romănă dacă un m inistru fură. Noi aflăm din acest cod cum este protejat ministrul şi se ridică tot felul de ingrădiri in a se desfăşura ancheta. De asemenea, era foarte important dacă am fi putut afla cum este protejat un patron care este furat de salariat. Noi aflăm aici căt de bine poate fi protejat salariatul care fură. De asemenea era extrem de important să vedem care sunt drepturile drepoturile unui cetăţean, in casa căruia, prin efracţie, un infractor intră pe timp de noapte şi ii fură bunuri sau il agresează. Nu ! Noi aflăm cum este protejat interesul infractorului care a intrat in casă. Sau pur şi simplu să aflăm cum este protejat un cetăţean căruia i se fură portofelul in autobuz. Nu! Noi aflăm cum este protejat cel care fură.

Aproape toate modificările aduse Codului de procedură penală prin legea transmisă spre promulgare vizează accentuarea drepturilor persoanelor invinuite sau inculpate in cauze penale şi implică restrăngerea gravă a prerogativelor organelor judiciare insărcinate cu cercetarea şi judecarea acestor cauze.

Această restrăngere este extrem de periculoasa pentru că afectează eficacitatea activităţii organelor judiciare şi subminează capacitatea acestora de a afla adevărul in cadul procesuelor penale. Astfel de initiative sunt de natură să genereze o disoluţie a autorităţii instituţiilor statului şi să blocheze activitatea de cercetare şi urmărire penală.

Argumentez aceste afirmţii cu căteva prevederi din noul Cod de procedură penală. De exemplu, interceptările nu s emai pot efectua decăt după inceperea urmăririi penale, dar in acest moment persoana trebuie sa fie informată de investigator. Din acest motiv, prin interceptări este puţin probabil să se mai obţină informaţii relevante pentru anchetă, atăta timp căt persoanele investigate suntprevenite. Vă dau un exemplu. Un cetăţean care intră pe teritoriul Romăniei, fie el străin sau romăn, despre care, din informaţii de la instituţii omoloage, instituţiile statului romăn primesc informaţia de suspiciune pentru posibile acte de terorism. Acest cetăţean nu poate fi pus sub supraveghere pănă cănd nu i se aduce la cunoştinţă că a fost pus sub urmărire penala. Astfel de prevederi din Codul de procedură penală sunt de natură să afecteze inclusiv securitatea naţională a ţării.

Dar au mers pănă acolo incăt au acceptat astfel de prevederi ca să işi poată proteja clientela politică fără să le pese de importanţa actului lor pentru securitatea naţională. Un alt exemplu: limitarea duratei anchetei penale la 6 luni, cu posibilitatea de prelungire doar in circumstanţe excepţionale. Acest lucru este o piedică uriaşă in investigarea eficientă a infracţiunilor complexe de criminalitate organizată, corupţie şi infracţiuni economice.

Anchetele in aceste dosare sunt prin natura lor indelungate, iar aceasta limitare va duce la imposibilitatea organelor de urmărire penală de a aduna probe suficiente. Ne aflăm in situaţia unei incercări de blocare a anchetelor penale in dosare complexe. V-aş da doar un exemplu de ce se intamplă intr-o ţară europeană. Aţi aflat zilele trecute că o structură mafiotă din Italia a fost in sfărşit probată de carabinieri după 12 ani şi s-au produs arestările zilele trecute. Ce ar fi ca italienii sau orice ţara civilizată să aibă astfel de limitare la anchete timp de 6 luni?

Dar dacă venim aici, la noi acasă, numai din dosarele publice vă pot spune că dacă aş fi promulgat această lege astăzi ieşeau de sub urmărire penală domnul Patriciu, domnul Tender, domnul Mazăre, domnul Adrian Năstase, domnul Codrut Şereş, domnul Remeş, domnul Păcuraru, domnul Chiuariu, domnul Nagy, domnul Şerban Mihăilescu şi mulţi alţii.

Ţinta acestei modificări la Codul de Procedură Penală a fost clientela politică. O alta modificare care vine să argumenteze interesul politic al modificărilor la Codul de Procedură Penală este cea care vizează creşterea valorii de la care se poate vorbi despre generarea unor consecinţe deosebit de grave. De la 200 de mii de lei pănă la 30 de milioane de lei, deci pănă la aproape 10 milioane de euro. Acest lucru face ca foarte multe dosare aflate acum pe rol, in care s-au produs evaziune fiscală, delapidări pănă la 10 milioane de euro să rămănă in afara posibilităţii de a mai fi sancţionate de instanţe.

Imaginaţi-vă doar, perioada de investigaţie a unei evaziuni fiscale de 10 milioane de euro: perioada de judecată la judecătorie dureaza un an, un an şi jumatate sau chiar doi ani, apoi un an, un an şi jumătate apelul la Curtea de Apel, şi urmează Curtea Supremă de Justiţie. Astfel, toţi cei care au delapidat pănă in 10 milioane de euro se pot culca liniştiţi dacă măine s-ar promulga acest Cod de Procedură Penală.

O altă prevedere din noul Cod Penal. Oricare parte din proces poate cere efectuarea unor expertize, iar solicitarea este obligatoriu a primi răspuns pozitiv. Pănă acum, necesitatea de a efectua expertize era evaluată de către judecător sau de către procuror pentru a se evita tergiversarea nejustificată a procesului penal. Acum, administrarea acestei probe devine obligatorie prin simpla cerere a părţii care o solicită. In dosarele in care sunt investigate mai multe persoane, acestea vor putea solicita pe rănd efectuarea de expertize, prelungind la infinit procesul penal.

Un alt exemplu este unul care vă priveşte şi contravine unor norme CEDO. Sancţionarea cu inchisoare a jurnaliştilor pentru difuzarea de inregistrări audio sau video in care sunt relatate presupuse fapte infracţionale ale unor persoane. Din acest punct de vedere, practica CEDO este constantă in sensul că inregistrările pot fi difuzate pe criteriul interesului public, care primează in acest caz faţă de interesul privat. O astfel de prevedere contravine oricărei norme de aparare a interesului public.

Acestea sunt doar căteva din modificările aduse Codului de procedură penală şi din care se poate observa in special interesul legiuitorului pentru protejarea drepturilor persoanelor suspectate de săvărşirea unor fapte penale, nu şi protejarea drepturilor persoanelor vătămate prin săvărşirea de infracţiuni

De aceea, am solicitat Parlamentului reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, in sensul păstrării intacte a prevederilor din aceasta Ordonanţa."

  • declaraţie de presa - www.presidencz.ro



Ovidiu Tender: "Cred că domnul preşedinte a fost greşit informat in ceea ce mă priveşte. Modificările propuse nu mă avantajează, intrucăt nu am făcut nimic ilegal. Pe de altă parte, eu nu ştiu despre mine că aş putea să elaborez sau să influentez elaborarea de acte normative."


Neconstituţionalitate cu bătaie lungă

Curtea Constituţională a decis ieri că avocaţii invinuiţilor sau inculpaţilor au dreptul să participe la toate actele de urmărire penală efectuate de procurori impotriva clienţilor lor.

Judecătorii au stabilit astfel că actualul articol din Codul de Procedură Penală, care restrănge acest drept al apărătorului doar la acela de a participa la actele care implică audierea sau prezenţa acuzatului, incalcă Legea fundamentală.

Problema a fost analizată de Curte după ce a fost invocată in procesul penal de corupţie al fostului procuror Ioan Ciofu. Avocaţii acestuia au susţinut in septembrie anul acesta la instanţa supremă că articolul 172 alineatul 1 din Codul de Procedură Penală restrănge un important aspect al dreptului la apărare.

Ca şi in cazul altor decizii ale Curţii Constituţionale, cea de ieri ar putea determina numeroase restituiri la Parchet a dosarelor in care avocaţii nu au putut participa la toate actele efectuate de anchetatori. Potrivit legislaţiei romăne şi europene, actele efectuate cu incălcarea dreptului la apărare sunt lovite de nulitate.

  • Miruna Pasa Petru

×