Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unul dintre mesajele transmise insistent de presedintele Traian Basescu in iesirile sale publice e ca nu va desemna in ruptul capului un premier din partea USL chiar daca Uniunea va castiga alegerile parlamentare cu 51% pentru ca nu-i da voie Constitutia. Si pentru a convinge, a citat cu sarg articolul 103 din Constitutie, care prevede la alineatul 1 ca "presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament". L-am fi crezut patruns de spiritul legalitatii daca dupa alegerile parlamentare din 2008, dar si in 2009, nu ar fi desemnat un premier PDL desi democrat-liberalii nu obtinusera 51%. Atunci, seful statului a uitat de Constitutie si a sustinut ca PDL are dreptul sa numeasca premierul doar pentru ca a obtinut cel mai mare numar de mandate in Parlament. De asemenea, l-am fi crezut pe cuvant daca prin proiectul de revizuire a Constitutiei trimis recent la Parlament ar fi propus armonizarea Legii pentru alegerea Parlamentului si a Legii partidelor politice cu prevederile Constitutiei. Cele doua legi definesc o alianta politica cum este si USL, ii da dreptul sa participe la alegeri, dar Constitutia, prin prevederile limitative ale articolului 103, alineatul 1, nu-i permite sa propuna primul-ministru. Culmea este ca seful statului a propus in proiectul de revizuire a Constitutiei si modificarea articolului 103, dar fara sa se atinga de alineatul 1. Semn ca vrea sa-l joace pe degete in folosul PDL.
Presedintele Traian Basescu nu vrea nici in ruptul capului sa numeasca premier nominalizat de o alianta politica castigatoare in alegeri, desi aceasta forma de asociere este perfect legitima, fiind indreptatita prin lege sa participe la scrutinurile electorale. In cateva randuri, seful statului a repetat ca USL poate sa obtina 51% din voturi la parlamentare ca el nu va pune in fruntea Executivului un reprezentant al aliantei pe motiv ca nu-i permite Constitutia. Mai exact, articolul 103, alineatul 1, care prevede: "Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament". "Eu nu ma joc de-a Constitutia. Ea trebuie citita corect, iar 103 se refera la partide, nu la aliante. (…) Daca ar fi vrut Constitutia, ar fi scris: partid, aliante, asociatii de bloc si nu mai stiu ce. Dar prevede expres: «partid». Tocmai pentru ca aliantele sunt variabile, astazi sunt, maine nu sunt", declara Basescu in ultima interventie publica. Atunci, de ce legea partidelor politice si cea privind alegerea Camerei Deputatilor si Senatului mai dau dreptul partidelor sa se asocieze in aliante politice sau electorale daca legea fundamentala nu le permite sa dea si premierul? Cele doua legi (Legea 14/2003 si Legea 35/2008) definesc foarte clar termenii de alianta politica si electorala, precum si conditiile de participare la alegeri. Constitutia face insa abstractie de aceste prevederi, si, in ciuda numeroaselor scandaluri, nu a suferit nici o amendare in sensul armonizarii cu legile electorale. Recent, seful statului si-a dat girul asupra unui proiect de modificare a Constitutiei, dar nu s-a atins de celebrul alineat 1 al articolului 103 pentru a elimina ambiguitatile. A dat spre modificare celelalte doua alineate astfel incat sa nu mai stea la mana Parlamentului daca acesta nu aproba in timp util candidatul la postul de premier. Strict pe Constitutia in vigoare, desi clameaza ca o respecta litera cu litera, de-a lungul vremii, Traian Basescu a interpretat-o cum i-a convenit atunci cand a trebuit sa numeasca un premier. In 2008, dupa alegerile parlamentare, seful statului avertiza ca va numi premierul de la formatiunea care numara cel mai mare numar de mandate in Parlament, pe ideea ca articolul din legea fundamentala se refera la mandate si nu la voturi. Asa l-a propulsat in fruntea Executivului pe reprezentantul PDL Theodor Stolojan, si cateva zile mai tarziu, pe Emil Boc. In 2009, in urma caderii cabinetului Boc prin motiune de cenzura, PNL, PSD si UDMR au venit cu propunerea Iohannis, insa Basescu a refuzat-o pe motiv ca nu crede intr-un guvern de tehnocrati. Ulterior, a fost nominalizat premier Lucian Croitoru pentru ca "aveam nevoie de un prim-ministru competent in probleme de economie". Dupa varianta Croitoru, Basescu a venit cu o noua formula pedelista – Liviu Negoita, justificand ca acesta raspunde exigentelor de a fi un om ales cu 80% si care sa fie bun gospodar, plus ca reprezinta partidul cu cele mai multe mandate. In al doilea mandat, Basescu a dat iar unda verde propunerii PDL, numindu-l prim-ministru pe Boc – singura solutie care putea rezolva "prioritatea zero", "aceea de a avea un Guvern".
Analistii politici: "Aliantele pot da premierul"
La definirea actorilor politici, in Legea partidelor politice, aliantele politice au aceeasi situatie ca si partidele. Este opinia politicienilor, a unor analisti politici ba chiar si a unui judecator al Curtii Constitutionale, opinie pe care presedintele Traian Basescu o ignora total prin reluarea cu insistenta a ideii, lansata mai intai la inceputul lunii, potrivit careia USL, chiar daca reuseste sa obtina 50% plus unu din voturi la viitoarele alegeri, tot nu poate desemna premierul.
"Daca s-ar uita presedintele Basescu in legea partidelor politice, acolo spune ca si o alianta inregistrata la tribunal care castiga alegeri da premier. Tot el ne-a spus sa ne inregistram la tribunal. Dar Basescu minte si se razgandeste tot timpul", ii interpreta presedintelui Legea partidelor politice copresedintele USL Victor Ponta.
Aceeasi trimitere a facut si liberalul Relu Fenechiu, explicand ca aliantele au aceeasi situatie juridica ca si partidele politice. "Noi, USL, suntem o alianta inregistrata la tribunal, ceea ce se supune aceleiasi abordari ca la un partid politic", spunea Fenechiu.
Pentru Jurnalul National, profesorul de stiinte politice Radu Alexandru a explicat in acelasi fel regimul unei aliante politice.
"In Legea partidelor politice, la definirea actorilor politici, aliantele au acelasi regim ca si partidele", a precizat politologul, adaugand ca "teoria" presedintelui are doar rolul de a destructura electoratul USL. Mai mult, lucrurile se pot interpreta si prin deducere logica, pornind de la definitiile celor doi termeni: partidele politice sunt asociatii politice, iar aliantele politice sunt asociatii de partide.
O interpretare a Constitutiei care o contrazice pe cea a presedintelui a fost data pentru un cotidian central de judecatorul CCR Ion Predescu, care a explicat ca "partid sau alianta electorala este tot una", iar in contextul in care are peste 50% din voturi, "evident" ca numeste premierul.
Predescu prezenta ca similare situatia unei coalitii preelectorale, care, daca creeaza majoritate, isi poate numi premierul, cu cea a unei aliante constituite tocmai pentru a participa impreuna la alegeri. (Aniela Nine)
