Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Clubul Romăn de Presă a decis ieri să nu mai lase nesancţionate agresiunile politicienilor la adresa jurnaliştilor. Incidentul al cărui protagonist a fost preşedintele Traian Băsescu in ziua referendumului a fost inclus ieri pe ordinea de zi a şedinţei CRP, care a analizat atăt limbajul cu care acesta s-a adresat Andreei Pană ("păsărică"), injuriile aduse reporterului Antena 1 in timpul discuţiei cu soţia ("ţigancă impuţită"), căt şi deposedarea ziaristei de telefonul mobil şi ştergerea inregistrării făcute de aceasta. Ca urmare, CRP a emis un comunicat pe care vi-l prezentăm integral.
COMUNICATUL CRP. "Consiliul de Onoare al CRP condamnă comportamentul inacceptabil şi abuziv al preşedintelui Traian Băsescu faţă de jurnalista Andreea Pană, aflată in exerciţiul profesiei. Gestul preşedintelui Băsescu, de a lua jurnalistei prin forţă telefonul, de pe care ulterior s-a şters o inregistrare video, se inscrie intr-o serie de atacuri ale politicienilor la adresa presei - culminănd acum cu agresarea fizică şi deposedarea unui jurnalist de obiecte personale chiar de persoana publică care deţine cea mai reprezentativă funcţie in stat. Preşedintele Băsescu a incălcat prin acţiunea sa dreptul constituţional al publicului la informare. Constatănd lipsa de reacţie a autorităţilor, Clubul Romăn de Presă va depune plăngere penală in acest caz. De asemenea, CRP va sesiza organismele internaţionale. De aceeaşi reacţie vor beneficia din partea CRP toţi cei care vor impiedica in acest mod exercitarea profesiei de jurnalist. Clubul Romăn de Presă recomandă presei să instituie in ziua de joi, 24 mai, pentru mediul audio-vizual, şi vineri, 25 mai, pentru publicaţiile zilnice tipărite, tăcere mediatică asupra declaraţiilor preşedintelui Băsescu, in semn de protest faţă de acţiunea violentă de blocare a informării prin presă de către preşedintele Băsescu. La data de 6 iunie, CRP va organiza o largă dezbatere privind seria de agresiuni impotriva presei, la care vor fi invitaţi să participe preşedintele Romăniei şi alte autorităţi."
PROTESTUL PIXURILOR. De asemenea, CRP a recomandat ieri tuturor jurnaliştilor acreditaţi la Preşedinţie să protesteze faţă de comportamentul lui Traian Băsescu in relaţia cu presa, depunănd la Palatul Cotroceni camerele, reportofoanele, telefoanele mobile şi pixurile. Pe de altă parte, Traian Băsescu şi jurnalista Andreea Pană sunt aşteptaţi in această dimineaţă la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru audieri, in urma plăngerii depuse de Asociaţia Romani Criss. Purtătorul de cuvănt al preşedintelui suspendat, Valeriu Turcan, a anunţat că Traian Băsescu nu va merge personal la audieri, ci va fi reprezentat de consilierul prezidenţial Ştefan Deaconu. Dacă se constată o faptă de discriminare, CNCD poate decide sancţionarea cu avertisment sau cu amendă cuprinsă intre 400 şi 6.000 lei, cănd sunt vizate persoane fizice, sau intre 600 şi 8.000 lei cănd discriminarea vizează comunităţi sau grupuri de persoane.
Nicolae Păun: "Nu e treaba mea!"
nu-l disculpă pe preşedinte, dar nu crede că Băsescu este rasist.
NO COMMENT. Nici liderul minorităţilor din Camera Deputaţilor, Varujan Pambuccian, nu vrea să se implice in această situaţie şi să vorbească in numele reprezentanţilor minorităţilor, deoarece el exprimă doar opiniile politice ale grupului pe care il conduce şi asta doar după o discuţie in şedinţa grupului. Or, spune Pambuccian, acest subiect nu s-a considerat a fi necesar să se discute in grup, ceea ce il pune in imposibilitatea de a exprima o opinie.
PROBLEMĂ. O altă atitudine a avut insă reprezentantul UDMR, senatorul Verestoy Attila, care a apreciat că, deşi multora li se mai intămplă "să scape" expresii pe care ulterior le regretă, este o problemă atunci cănd aceste lucruri sunt tolerate de societate. In plus, spune Verestoy, politicianul care participă la o anunţată baie de mulţime, işi asumă această vizibilitate. Situaţia, adaugă politicianul, trebuie rezolvată de instituţiile statului. "Există instituţii ale statului, o autoritate care are rolul de a veghea asupra unor aspecte care ar putea fi de discriminare. Aici s-a utilizat şi o expresie care are o semnificaţie dură şi peiorativă asupra unei etnii intregi. Asemenea calificative nu se utilizează nici in limbajul de zi cu zi, nici in particular, nici cănd omul vorbeşte singur, dar altminteri cănd există o ieşire a omului politic in lume, unde caută şi oferă o vizibilitate după o decizie proprie. Un om politic care iese in baia de mulţime acceptă şi participă la această vizualizare", ne-a declarat senatorul UDMR. (Carmen Vintilă, Aniela Nine)
Ecouri in presa germană
FIJ: Comportament intolerabil
cea mai mare organizaţie de profil din lume. (Aniela Nine)
Dan Voiculescu i-a scris lui Barosso
To the attention of MR. Jose Manuel Barosso, President, European Commission
Domnule Preşedinte, Dorim să vă informăm in legătură cu următoarele: Pe data de 19 mai, a avut loc un incident serios in care a fost implicat preşedintele Traian Băsescu. Intălnindu-se cu preşedintele intr-un loc public - un mall - o tănără jurnalistă a postului Antena 1, Andreea Pană, i-a pus căteva intrebări pertinente despre chestiuni politice, cerăndu-i să facă o evaluare a referendumului aflat in desfăşurare. Preşedintele I-a răspuns nepoliticos, adresăndu-i-se cu apelativul "păsărică" - ce desemnează in limba romănă şi organul sexual feminin - , şi i-a smuls jurnalistei telefonul mobil folosit pentru a inregistra conversaţia. In mod stupefiant, preşedintele Romăniei a comis, in mod public şI demonstrativ, un act de tălhărie impotriva unui cetăţean. Telefonul a continuat insă să inregistreze conversaţia pe care preşedintele a avut-o in maşină cu soţia sa, după ce a părăsit locul intămplării. In timpul conversaţiei, preşedintele s-a referit la jurnalistă numind-o "ţigancă impuţită" - o remarcă rasistă şi xenofobă. In final, telefonul i-a fost returant proprietarei, după o incercare eşuată de a şterge inregistrările, dar acestea au rămas ca dovadă a comportamentului şi concepţiilor domnului Băsescu. Faptele prezentate mai sus sunt de notorietate publică, nu a u fost negate şI au fost asumate de preşedinte; oricum, nimeni din Romănia nu se aşteaptă ca cetăţeanul Băsescu să suporte consecinţele actului său penal, chiar dacă ne referim la actul de tălhărie sau la remarcile rasiste. Credem că este necesar să vă informăm asupra acestei situaţii, pentru ca oficialii de la Bruxelles sau Strasbourg, care incă il mai privesc pe domnul Băsescu drept un model al luptei pentru respectarea legii şi impotriva corupţiei, să aibă o perspectivă mai realistă asupra comportamentului protejatului lor. Vă rog in mod special să ii faceţi cunoscute aceste fapte domnului Franco Frattini, comisar European pentru Justiţie. In final, aş dori să precizez că ideile şI comportamentul rasist al domnului Băsescu nu sunt specifice poporului romăn.
|
O problemă de â¦imunitate
Gestul preşedintelui Traian Băsescu de a lua telefonul din măna unui reporter de televiziune, faptă ce s-ar putea incadra la tălhărie, ridică iarăşi problema imunităţii şefului statului.
Cazuri de smulgere a lănţişoarelor de aur de la găt, a poşetelor sau a telefoanelor din măini au fost incadrate de procurori, de regulă, la infracţiunea de tălhărie, care este, de fapt, un furt prin violenţă.
Furtul este incadrat ca fiind "luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţămăntul acestuia, in scopul de a şi-l insuşi pe nedrept", care se pedepseşte cu inchisoare de la unu la 12 ani, potrivit articolului 208 din Codul penal.
Tălhăria este "furtul săvărşit prin intrebuinţarea de violenţă sau ameninţări", care, dacă se comite intr-un loc public, se pedepseşte cu inchisoarea de la 5 la 20 de ani.
O astfel de situaţie s-a inregistrat sămbătă, chiar in ziua referendumului, cănd un reporter de televiziune l-a filmat cu telefonul mobil pe preşedinte intr-un hypermarket, dar şi la ieşirea din magazin, unde Traian Băsescu nu s-a mai putut controla şi i-a smuls aparatul jurnalistului insistent.
Că autorul este preşedinte sau nu, că reporteriţa este de etnie rromă sau nu, gestul rămăne, iar limbajul folosit - intr-o discuţie privată - nu este demn de un preşedinte, ci, poate, de un marinar. Chiar dacă telefonul a fost restituit reporterului, fapta preşedintelui rămăne.
Returnarea telefonului - in alte situaţii - a impus procurorului să ţină cont şi să ceară instanţei injumătăţirea pedepsei aplicate.
Procurorii de la Parchetul instanţei supreme - majoritatea numiţi recent prin decret prezidenţial chiar de Traian Băsescu - vor trebui să dea o soluţie in acest caz, ca urmare a sesizării pe care Clubul Romăn de Presă a anunţat că o va formula, dar şi a altor sesizări deja primite.
Fapta lui Băsescu atrage competenţa Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, condusă de Marius Iacob, numit in funcţie in 7 martie, prin decret prezidenţial, la propunerea fostului ministru al Justiţiei Monica Macovei, o apropiată a şefului statului.
Dincolo de analizarea cazului privind telefonul, imunitatea preşedintelui constituie o problemă in rezolvarea speţei.
Dacă ar fi să ne luăm după procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul Daniel Morar, preşedintele Traian Băsescu beneficiază de imunitate in dosarul Flota, unde, printre alte acuzaţii, şeful statului este acuzat şi de fapte de corupţie.
Dar Daniel Morar a fost numit de Monica Macovei la DNA. Mai mult, Morar chiar i-a dat explicaţii telefonice şefului statului că are imunitate, ceea ce ridică alte probleme, de care Consiliul Superior al Magistraturii nici nu s-a sinchisit.
"Nu sunt omul preşedintelui, nu sunt omul nimănui. In cazul dosarului Flota, impreună cu procurorii de caz, am spus că preşedintele nu poate fi cercetat penal in acest moment, conform legii", a afirmat Morar, in cadrul emisiunii "100%" de la Realitatea TV, din 12 aprilie.
Morar a declarat că a avut mai multe discuţii telefonice cu Traian Băsescu, despre "chestiuni care nu ţin de dosare", una dintre ele fiind referitoare la problema cercetării preşedintelui in dosarul "Flota".
Daniel Morar a spus că, in timpul discuţiei respective cu preşedintele, i-a explicat acestuia de ce nu poate fi cercetat in dosarul "Flota", invocănd prevederi constituţionale.
Potrivit articolului 84 din Constituţie, preşedintele Romăniei se bucură de imunitate. Acelaşi articol prevede că preşedintelui i se aplică "in mod corespunzător" prevederile articolului 72, alineatul 1. "Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului", se arată in alineatul 1 al articolului 72 din Constituţie.
Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică in mod corespunzător, ceea ce nu exclude cercetarea preşedintelui pentru alte fapte de drept comun.
Mai mult, insăşi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a evitat să pună in discuţie eventuala imunitate de care se bucură preşedintele Romăniei, instanţa supremă pronunţăndu-se doar asupra absenţei semnăturii procurorului general al PNA pe rechizitoriul Flota, ceea ce a dus la restituirea dosarului la Parchetul condus acum de Daniel Morar.
Instanţa supremă a evitat să se pronunţe dacă judecarea dosarului trebuie sau nu suspendată căt timp Traian Băsescu işi duce la indeplinire mandatul de preşedinte.
Profesori de drept constituţional, care au preferat anonimatul avănd in vedere implicaţiile politice, susţin insă că preşedintele Traian Băsescu beneficiază de imunitate la fel ca parlamentarii, adică doar in ce priveşte opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului şi nu pentru alte infracţiuni, cum ar fi şi furtul.
Pe motiv de imunitate, dosarul Flota zace la DNA, pentru că Daniel Morar nu dă drumul la dosar. "Se fac cercetări pentru că, poate, nu sunt de acord de acord cu ce este in dosar", declara, in 25 ianuarie 2006, procurorul şef al DNA, Daniel Morar.
Procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie (devenit DNA) au stabilit că cei 80 de inculpaţi au păgubit statul romăn cu peste 11.000 de miliarde de lei (echivalentul a 275 de milioane de euro), ca urmare a instrăinării unui număr de 16 nave aparţinind flotei maritime romăneşti (care a avut in componenţă 89 de vase de mare tonaj).
Dosarul a avut ca obiect stabilirea modului in care flota romănească a pierdut o serie de nave maritime - mineraliere de mare capacitate, ca rezultat al infracţiunilor săvirşite de cei care ar fi iniţiat şi derulat in mod fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, in perioada aprilie 1991 - august 2000.
In iunie 2006, DNA anunţa că prejudiciul din cazul Flota trebuie reevaluat, Morar declarănd, in aprilie anul acesta, că expertiza financiar-contabilă in acest dosar are termen de finalizare luna iulie 2007.
Dacă dosarul Flota - trimis instanţei supreme in august 2004 şi returnat in aprilie 2005 pentru semnarea rechizitoriului de către şeful Parchetului - stă de doi ani la DNA, la plăngerea referitoare la furtul telefonului ar putea fi dată şi o soluţie diplomatică, invocăndu-se articolul 18 indice 1 din Codul penal, adică fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni. (Mediafax)
