Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat joi, în cadrul seminarului 'Limbile minoritare şi regionale în Europa', organizat la Târgu Mureş de Fundaţia Culturală Dr. Bernády György, că în cel puţin patru-cinci domenii importante România nu are pus la punct un mecanism de monitorizare a aplicării legilor.
El a arătat că aceasta este una dintre concluziile unui raport întocmit de UDMR cu privire la aplicarea Cartei Europene a Limbilor Regionale şi Minoritare.
"Nu e întâmplător că noi dorim o anume siguranţă în ceea ce priveşte drepturile noastre. (...) Avem un raport, pe care nu l-am publicat pentru că, după cum ştiţi probabil, după ce ratifici Carta Europeană a Limbilor Minoritare şi Regionale, ai obligaţia să prezinţi, după cinci ani, un raport. Ei, România - şi nu întâmplător, probabil, din octombrie anul trecut, n-a prezentat acest raport. Deşi ştim, da, suntem acolo, în Guvern şi în coaliţie şi i-am întrebat de mai multe ori pe cei care sunt responsabili, au spus că acum se lucrează la acest raport. Ştim că au fost prefecturi, instituţii solicitate, să prezinte date. Dar ce a reieşit? Unu: aceasta ar fi una dintre cele mai importante decizii care ar trebui luate pentru viitor. Una dintre cele mai importante decizii: să existe o atitudine pozitivă, din partea statului, de a urmări punerea în practică a ceea ce există în legislaţie (...) Avem materialul la bază, mai aşteptăm puţin şi probabil o să-l dăm publicităţii, nu mai aşteptăm foarte mult, pentru că nu mai avem răbdare să aşteptăm până când România va finaliza, după un an de zile întârziere, acest raport", a subliniat Borbely.
Conform acestuia, din materialul UDMR reiese că, în cel puţin patru-cinci domenii importante, România nu are pus la punct un mecanism de monitorizare a aplicării legilor.
Vicepreşedintele politic al UDMR a spus că tematica seminarului de la Târgu Mureş nu a fost întâmplător aleasă şi că, deşi minorităţile din România beneficiază de o legislaţie foarte bună, iar minoritatea maghiară are standarde 'mai înalte', există o problemă în punerea în aplicare a legilor.
"România a ratificat în 2007 Carta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare. Este un gest pozitiv din partea majorităţii că în Parlamentul României există - nu de azi de ieri, ci din anii 1990 - 18 minorităţi plus minoritatea maghiară. E foarte important că există deputaţi şi senatori care reprezintă minorităţi naţionale (în totalitate 45) dar şi pentru că eram parte din Guvernul 2005, am solicitat să se aplice standardele aproape cele mai înalte în ceea ce priveşte Carta. În Cartă sunt diferite tipuri a ceea ce minorităţile din acea ţară au acces. În funcţie de solicitările acelei minorităţi, acea ţară trebuie să respecte acest criteriu al standardelor mai înalte. Aici nu avem nicio problemă. Problema începe la aplicarea Cartei în legislaţie şi la aplicarea legilor care sunt în vigoare", a subliniat politicianul UDMR.
Acesta a mai afirmat că trebuie să se vorbească despre limbi regionale şi despre recunoaşterea unor limbi minoritare ca limbi regionale, acolo unde minoritatea este în majoritate.
