Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) arată în
motivarea deciziei date în dosarul privind averea lui Dan Ioan Popescu
că fostul procuror general Ilie Botoş nu şi-a probat suficient cererea
de cercetare a deputatului PC. Mai mult, potrivit documentului,
Comisia de verificare a făcut abstracţie de prezumţia legală a
legalităţii averii de care beneficia, ca orice cetăţean, demnitarul.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) arată în motivarea deciziei date în dosarul privind averea lui Dan Ioan Popescu că fostul procuror general Ilie Botoş nu şi-a probat suficient cererea de cercetare a deputatului PC. Mai mult, potrivit documentului, Comisia de verificare a făcut abstracţie de prezumţia legală a legalităţii averii de care beneficia, ca orice cetăţean, demnitarul.
În decizia de închidere a dosarului privind averea lui Dan Ioan Popescu, dată la 1 noiembrie 2007 şi motivată joi, judecătorii IICJ arată că procurorul general Ilie Botoş nu şi-a întemeiat suficient solicitarea, care nu a fost însoţită de dovezi şi nu a precizat nici sursele de unde pot fi cerute acestea, limitându-se doar la două articole din presă. Totodată, ei amendează şi maniera în care a fost soluţionată cererea procurorului general de către Comisia specială de verificare a averii demnitarilor constituită la nivelul instanţei supreme. Potrivit motivării instanţei supreme, atât sursa de provenienţă a averii soţilor Popescu, cât modul în care aceştia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care magistraţii au decis închiderea dosarului şi ridicarea sechestrului asigurator pus pe mai multe bunuri ale familiei fostului ministru.
CRITICI. Motivarea deciziei de închidere a dosarului de cercetare a averii lui Dan Ioan Popescu este structurată de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în mai multe segmente. Primele două dintre ele fac referire la cererea care a stat la baza verificării averii demnitarului: "În speţă, printr-o simplă adresă, procurorul general a solicitat să fie verificată averea cercetatului pornind de la două articole apărute în presă. Nici completarea depusă la două luni după sesizarea Comisiei speciale de cercetare nu este însoţită decât de un număr redus de înscrisuri (...), iar cercetaţii au fost puşi în situaţia de a dovedi ei caracterul licit al dobândirii bunurilor", se arată în motivare. La punctul trei, judecătorii critică decizia Comisiei de cercetare de a-l verifica pe Dan Ioan Popescu şi pe soţia sa, Elena Popescu, pentru perioada mandatului de deputat al acestuia, respectiv 12 decembrie 2000-14 decembrie 2004, şi nu pentru cea în care el a fost ministru, adică 29 decembrie 2000-29 decembrie 2004. "Deşi aparent formală, această chestiune are importante consecinţe practice. Susţinerea Comisiei în sensul că limitarea perioadei de cercetare la intervalul 12 decembrie 2000-14 decembrie 2004 nu produce nici o vătămare persoanelor cercetate este lipsită de fundament. Dimpotrivă, excluderea celei de-a doua jumătăţi a lunii decembrie 2004 are drept consecinţă directă şi imediată neluarea în calcul a sumelor de 15.063.094.970 lei vechi şi respectiv 136.506.670 lei vechi, încasate în mod legal de către cercetată şi în legătură cu care nu există nici o suspiciune că ar avea o provenienţă ilicită", se arată în motivare. Potrivit documentului, cele două sume de bani au fost primite de Elena Popescu, cu titlul de salarii, de la societatea Ital Agency SRL, la finele lui 2004. Faţă de acest aspect, judecătorii arată că se impunea ca cercetarea să se facă pentru perioada de ministeriat atâta vreme cât şi "sesizarea Centrului de Resurse Juridice şi cererea procurorului general se referă la cercetarea averii fostului ministru".
CONTURI ŞI CASE. Referitor la veniturile realizate de soţii Popescu, judecătorii arată că "negarea de către Comisia de cercetare a valabilităţii extraselor de cont emise (...), care consemnează primirea de către cercetaţi a sumei de 986.000 de dolari ca urmare a cesionării părţilor sociale, cu motivarea că le lipseşte viza băncii emitente, este nefundamentată juridic". Judecătorii au reţinut şi faptul că, deşi Popescu şi soţia sa au susţinut permanent că în Azuga, pe Strada Gârbovei, nu deţin două, ci o singură casă de vacanţă, cea de-a doua fiind în realitate o simplă anexă gospodărească, respectiv o seră, această apărare le-a fost respinsă, cu motivarea că "nu a fost cu nimic dovedită", ceea ce ilustrează din nou viziunea Comisiei cu privire la sarcina probei, arată judecătorii ICCJ. "Faptul că există două branşamente de gaze distincte (de la 26 ianuarie 1998 pentru casă şi de la 20 decembrie 2000 pentru seră) nu poate conduce prin el însuşi, aşa cum a procedat Comisia de cercetare, la concluzia existenţei a două case de vacanţă (vile)", potrivit motivării judecătorilor. În legătură cu obiectele de artă, bijuteriile şi colecţiile numismatice avute în vedere în cadrul cercetării, judecătorii ICCJ apreciază că atât soluţia, cât şi motivarea Comisiei speciale în acest caz sunt greşite.
În decizia de închidere a dosarului privind averea lui Dan Ioan Popescu, dată la 1 noiembrie 2007 şi motivată joi, judecătorii IICJ arată că procurorul general Ilie Botoş nu şi-a întemeiat suficient solicitarea, care nu a fost însoţită de dovezi şi nu a precizat nici sursele de unde pot fi cerute acestea, limitându-se doar la două articole din presă. Totodată, ei amendează şi maniera în care a fost soluţionată cererea procurorului general de către Comisia specială de verificare a averii demnitarilor constituită la nivelul instanţei supreme. Potrivit motivării instanţei supreme, atât sursa de provenienţă a averii soţilor Popescu, cât modul în care aceştia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care magistraţii au decis închiderea dosarului şi ridicarea sechestrului asigurator pus pe mai multe bunuri ale familiei fostului ministru.
CRITICI. Motivarea deciziei de închidere a dosarului de cercetare a averii lui Dan Ioan Popescu este structurată de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în mai multe segmente. Primele două dintre ele fac referire la cererea care a stat la baza verificării averii demnitarului: "În speţă, printr-o simplă adresă, procurorul general a solicitat să fie verificată averea cercetatului pornind de la două articole apărute în presă. Nici completarea depusă la două luni după sesizarea Comisiei speciale de cercetare nu este însoţită decât de un număr redus de înscrisuri (...), iar cercetaţii au fost puşi în situaţia de a dovedi ei caracterul licit al dobândirii bunurilor", se arată în motivare. La punctul trei, judecătorii critică decizia Comisiei de cercetare de a-l verifica pe Dan Ioan Popescu şi pe soţia sa, Elena Popescu, pentru perioada mandatului de deputat al acestuia, respectiv 12 decembrie 2000-14 decembrie 2004, şi nu pentru cea în care el a fost ministru, adică 29 decembrie 2000-29 decembrie 2004. "Deşi aparent formală, această chestiune are importante consecinţe practice. Susţinerea Comisiei în sensul că limitarea perioadei de cercetare la intervalul 12 decembrie 2000-14 decembrie 2004 nu produce nici o vătămare persoanelor cercetate este lipsită de fundament. Dimpotrivă, excluderea celei de-a doua jumătăţi a lunii decembrie 2004 are drept consecinţă directă şi imediată neluarea în calcul a sumelor de 15.063.094.970 lei vechi şi respectiv 136.506.670 lei vechi, încasate în mod legal de către cercetată şi în legătură cu care nu există nici o suspiciune că ar avea o provenienţă ilicită", se arată în motivare. Potrivit documentului, cele două sume de bani au fost primite de Elena Popescu, cu titlul de salarii, de la societatea Ital Agency SRL, la finele lui 2004. Faţă de acest aspect, judecătorii arată că se impunea ca cercetarea să se facă pentru perioada de ministeriat atâta vreme cât şi "sesizarea Centrului de Resurse Juridice şi cererea procurorului general se referă la cercetarea averii fostului ministru".
CONTURI ŞI CASE. Referitor la veniturile realizate de soţii Popescu, judecătorii arată că "negarea de către Comisia de cercetare a valabilităţii extraselor de cont emise (...), care consemnează primirea de către cercetaţi a sumei de 986.000 de dolari ca urmare a cesionării părţilor sociale, cu motivarea că le lipseşte viza băncii emitente, este nefundamentată juridic". Judecătorii au reţinut şi faptul că, deşi Popescu şi soţia sa au susţinut permanent că în Azuga, pe Strada Gârbovei, nu deţin două, ci o singură casă de vacanţă, cea de-a doua fiind în realitate o simplă anexă gospodărească, respectiv o seră, această apărare le-a fost respinsă, cu motivarea că "nu a fost cu nimic dovedită", ceea ce ilustrează din nou viziunea Comisiei cu privire la sarcina probei, arată judecătorii ICCJ. "Faptul că există două branşamente de gaze distincte (de la 26 ianuarie 1998 pentru casă şi de la 20 decembrie 2000 pentru seră) nu poate conduce prin el însuşi, aşa cum a procedat Comisia de cercetare, la concluzia existenţei a două case de vacanţă (vile)", potrivit motivării judecătorilor. În legătură cu obiectele de artă, bijuteriile şi colecţiile numismatice avute în vedere în cadrul cercetării, judecătorii ICCJ apreciază că atât soluţia, cât şi motivarea Comisiei speciale în acest caz sunt greşite.
"Există justiţie în România"
Întrebat ieri cum comentează motivarea IICJ, deputatul PC Dan Ioan Popescu ne-a declarat că nu a văzut acest document, dar a atras atenţia că toată cercetarea a pornit de la propria declaraţie de avere, neexistând în acest caz nici o faptă incriminatorie. "Am fost de acord şi eu, şi soţia mea cu cercetarea averii, am prezentat toate documentele. Spre surprinderea mea, membrii comisiei au transformat însă un caz obişnuit într-un caz politic pentru că, în loc să ia în considerare toate documentele pe care le aveau la dispoziţie, au trecut la o serie de interpretări. Toate aceste documente au stat şi la dispoziţia judecătorilor, care le-au citit cu atenţie şi au ajuns la concluzia experţilor, care spunea că nu există diferenţă între veniturile şi cheltuielile noastre. Motivarea IICJ mă face să cred că în continuare există justiţie în România, judecători care văd şi susţin adevărul şi dau rezoluţii în concordanţă cu adevărul", ne-a declarat Dan Ioan Popescu.
