Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, a cărei promulgare a fost anunșată fatalist de către Klaus Iohannis, a fost atacată la CCR de nu mai puțin de trei ori. În ultima hotărâre, prin care excepțiile invocate au fost respinse ca inadmisibile, Curtea arată că motivele atacării legii au fost copiate după textul excepțiilor respinse deja anterior. Judecătorii precizează că, prin atacarea succesivă la CCR a unui act adoptat de Parlament se înceară, în mod nelegitim blocarea intrării în vigoare a unei legi votată în Legislativ.
Curtea Constituțională a publicat, miercuri, în Monitorul Oficial, ultima Hotărâre prin care au fost respinse, ca inadmisibile, pentru a treia oară, excepțiile invocate de 97 de deputați PNL, USR și independenţi, în legătură cu Legea de modificare a Legii nr. 304/2004, privind organizarea judiciară. Aceștia au sesizat Curtea în 21 iunie 2018, CCR observând, în minuta deciziei, că autorii obiecției de neconstituționalitate nu au făcut altceva decât să reitereze criticile de neconstituționalitate formulate în sesizările anterioare, care au avut ca obiect dispoziţiile aceleiaşi legi, critici asupra cărora CCR s-a pronunșat deja în 23 ianuarie și 19 aprilie. Magistrații instanței de contencios constituțional atrag atenția că, pentru a avea caracter legitim, exercitarea drepturilor legale și constituționale trebuie să se realizeze cu bună credință, “fără să se încalce drepturile și libertățile celorlalte persoane”, doar într-o atare ipoteză “bucurându-se de protecția oferită de lege și de Constituție”. Mai mult, CCR precizează că o exercitare “ultra vires” a dreptului legal și constituțional, abuzând de procedurile pe care legea le pune la dispoziția titularilor drepturilor, își pierde legitimitatea. De asemenea, judecătorii precizează că este anormal să fie formulate un număr nelimitat de obiecții de neconstituționalitate cu privire la o anumită lege, pentru a prelungi nepermis procedura legislativă și blocând indirect finalizarea acestei proceduri, cu scopul împiedicării intrării în vigoare a unui act adoptat de Parlament.
Legea 304, atacată fără număr
Este pentru a treia oară când CCR se pronunță cu privire la exepțiile ridicate de Opoziție sau de Președinte pe această lege. Actul normative a fost adoptat, în 20 decembrie 2017, însă 29 de deputați PNL și Înalta Curte de Casație și Justiție au atacat-o la CCR. În 23 ianuarie 2018, Curtea a admis, în parte, unele excepții, pe restul respingându-le. La 26 martie, Legea a fost adoptată, în forma reexaminată, pentru ca, în 29 martie, 89 de deputați PNL și USR să o atace din nou la CCR.
În 19 aprilie, Curtea a respins sesizarea ca fiind inadmisibilă. Ei, bine, în 15 iunie, președintele Klaus Iohannis a cerut din nou reexaminarea legii, însă fără succes.
Principalul incovenient al noii forme al Legii 304/2004, indicat de Opoziție, dar și de unii procurori, este că se înființează, în Parchetul General, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor săvârșite de Magistrați. Această Secție va lăsa, astfel, fără obiectul muncii, pe zona Justiției, Direcția Națională Anticorupție
