Ce plan are Iohannis pentru un nou mandat la Cotroceni

În ciuda ieşirilor publice în care atacă frontal coaliţia PSD-ALDE, preşedintele Klaus Iohannis şi-a favorizat în mai multe ocazii adversarii politici. În cazul unor legi considerate controversate sau al unor decizii importante legate de numirea unor miniştri, Iohannis a părut că uită de acuzaţiile aduse „penalilor” şi le-a făcut pe plac liderilor coaliţiei aflate la putere. N-a mai contat nici apelul la integritate, nici lupta anticorupţie, ci doar nevoia unui eventual eșec al PSD, care să devină trambulina perfectă pentru un nou mandat.

Legea privind recursul compensatoriu, denumită generic „mica graţiere”, este un exemplu relevant privind lupta preşedintelui Klaus Iohannis cu tandemul PSD-ALDE. Actul normativ a scos din închisori 529 de deţinuţi, în vreme ce alţi 3.349 au dobândit dreptul de a primi eliberarea condiţionată. În esenţă, legea prevede o reducere cu 20% a pedepselor cu închisoarea, indiferent de infracțiunile comise de un condamnat. Mai precis, pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, fiecărui deţinut i se acordă o reducere de pedeapsă de şase zile, adică 72 de zile pe an. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat vineri, a doua zi după intrarea în vigoare a legii, că până şi lui i-au fost depăşite aşteptările, în condiţiile în care nu credea că impactul „va fi atât de mare”. Forma iniţială a legii, care aparţinea Guvernului Grindeanu, prevedea reducerea pedep­selor cu doar 3 zile pe lună. În Parlament însă, majori­tatea PSD-ALDE a dublat „bonusul” pentru puşcăriaşi la 6 zile/lună şi a relaxat lista criteriilor după care se consi­deră că spațiul de detenție este unul necorespunzător. În ciuda discursului anticorupţie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea, fără niciun fel de obiecţie, pe data de 14 iulie. Iohannis a semnat decretul de promulgare fără să se folosească de prerogati­vele sale constituţionale. Putea retrimite actul normativ în Parlament sau putea să sesi­zeze Curtea Constituţională, însă nu a făcut-o. Reclamaţia la CCR a depus-o Opoziţia, însă obiecţia de neconstituţi­onalitate formulată de PNL şi USR a fost respinsă pe data de 5 iulie.

O altă lege importantă pentru Justiţie este legea care a desfiinţat noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici. Este vorba despre acel act normativ prin care sintagma „conflict de interese” a fost înlocuită cu „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”, în Codul Penal. Nici în acest caz, Klaus Iohannis nu a schiţat vreun gest de frondă la adresa coaliţiei PSD-ALDE. Camera Deputaţilor a adoptat proiectul pe data de 25 aprilie, sesizarea la CCR fiind depusă de Opoziţie (USR, PNL şi PMP), nu de preşedinte. De altfel, şeful statului nu s-a folosit nici în această ocazie de posibilitatea retrimiterii legii în Parlament pentru reexaminare. Pe 14 iunie, CCR a decis că desfiinţarea noţiunii de conflict de interese pentru funcţionarii publici este constituţio­nală, legea fiind promulgată de şeful statului pe data de 21 iulie.

Cum a împins PSD la guvernare

Klaus Iohannis a făcut pe placul PSD-ALDE şi în cazul celebrei Legi a salarizării unitare, una dintre legile de refe­rinţă din programul coaliţiei de guvernare. Legea, promovată de parlamentarii puterii şi criticată intens de specialişii în economie, a fost adoptată în Parlament pe data de 7 iunie. Opoziţia nu a contestat-o la Curte, iar preşedinţia a pus stabilitatea macroecono­mică a ţării în cârca PSD, legea fiind o „parte esențială a programului de guvernare”. „Coaliția aflată la guvernare are obligația să se asigure că legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a genera dezechilibre în economie și impli­cații negative asupra bugetului public. În acest sens, aplicarea legii trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate și Creștere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB. Această lege ar trebui să rezolve proble­mele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele”, a transmis Iohannis pe 28 iunie, data la care a promulgat, fără nicio obiecţie, Legea salarizării unitare. Actul normativ i-a adus preşedintelui o indemni­zaţie de 17.400 de lei brut pe lună, în vreme ce preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor primesc 16.675 lei brut pe lună. În cazul unui parlamentar obişnuit, indem­nizaţia lunară este de 13.050 lei brut pe lună.

Klaus Iohannis a contribuit indirect şi la cele două victorii ale PSD din anul electoral 2016. Este vorba despre alegerile locale din luna iunie şi parlamentarele din luna decembrie. Pe 18 mai 2015, Iohannis a promulgat pachetul legilor electorale care a influenţat decisiv scrutinul pentru primari din vara lui 2016. Pachetul legilor electorale, adoptat printr-un pact între PNL şi PSD, prevedea alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, ceea ce s-a tradus prin 1.677 de primării câştigate de pesedişti şi 1.081 intrate în zestrea liberalilor. „În ansamblu sunt de părere că legea reprezintă un progres și am promulgat-o”, spunea Iohannis despre legea care reglementează alegerea autori­tăților publice locale. În plus, preşedintele a catalogat drept „o schimbare binevenită” alegerea preşedinţilor de CJ de către consi­lierii judeţeni, şi nu direct de către alegători.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat recent că el nu este de acord cu eliminarea preşedintelui din procedura de numire a procurorilor-şefi de parchete, aşa cum prevede reforma Justiţiei, iniţiată de ministrul Tudorel Toader şi preluată de parlamentarii PSD-ALDE ca iniţiativă legislativă. „Eu cred în continuare că în această procedură trebuie să rămână cei trei actori: ministrul, preşedintele şi CSM”, a spus Dragnea.

A acceptat „penali” în Guvern

Klaus Iohannis a surprins recent prin acceptarea baronilor Paul Stănescu şi Felix Stroe ca miniştri în Guvernul Tudose. Deşi declarase public că persoanele cu probleme penale nu ar trebui să acceadă în funcţii publice, pe motiv că „în politi­că nu funcționează prezumția de nevinovăție”, Iohannis l-a acceptat fără obiecţii pe senatorul PSD Paul Stănescu, propus ca ministru al Dezvoltării, deşi numele acestuia se regăseşte într-un dosar in rem instrumentat de DNA şi redeschis în septembrie 2015. Preşedintele l-a acceptat şi pe Felix Stroe ca ministru al Trans­porturilor, deşi liderul PSD Constanţa a fost racolat de Securitate în anul 1972. Conform unei note de constatare cu nr. DI/I/2642, întoc­mit de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Stroe a primit indicativul „Dan” şi a fost însărcinat să-şi toarne colegii de liceu. Anul acesta, Iohannis l-a acceptat pe Mihai Fifor ca ministru al Economiei şi, ulterior, al Apărării, în Guvernul Tudose, deşi în iulie 2015 îl respinsese pe senatorul PSD, propus de premierul Victor Ponta pentru Ministerul Trans­porturilor. La acea vreme, preşedintele motiva că „persoana nominalizată nu are expertiza și experiența managerială necesare gestionării domeniului complex al Transporturilor”.