Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conturile lui Ceauşescu. Privatizarea Petrom. Gripa Aviară. Interceptarea ilegală a telefoanelor. Scandalul privatizărilor din energie. Sunt subiecte ale unor comisii de anchetă special infiinţate de Parlament.
La ce concluzii au ajuns aleşii noştrii? Greu de spus. Incă (se fac că) lucrează.
Comitete şi comiţii - Parlamentul ţăştie cum să ingroape o problemă
Conturile lui Ceauşescu. Privatizarea Petrom. Gripa Aviară. Interceptarea ilegală a telefoanelor. Scandalul privatizărilor din energie. Sunt subiecte ale unor comisii de anchetă special infiinţate de Parlament.
La ce concluzii au ajuns aleşii noştrii? Greu de spus. Incă (se fac că) lucrează.
Fie separaţi pe "camera" din care făceau parte, fie impreună, aleşii au dorit in mai multe situaţii să analizeze indeaproape teme de prim-plan: privatizări cu căntec, bani cărora li s-a pierdut urma, interceptări ilegale ale "urechilor" din servicii. In categoria subiectelor investigate "la comun" de parlamentari intră: conturile lui Ceauşescu, activitatea ICE Dunărea, interceptările ilegale ale comunicaţiilor sau neconstituirea fondului din privatizări destinat construirii locuinţelor sociale. Nici una dintre aceste comisii nu a ajuns insă şi la o concluzie finală. Lucrurile au tot fost amănate, in toate cazurile ajungăndu-se să se "promită" prezentarea rapoartelor către sfărşitul acestui an. Astfel, in octombrie 2006, Parlamentul aproba infiinţarea a două comisii de anchetă: una pentru investigarea şi clarificarea situaţiei conturilor lui Nicoale Ceauşescu şi alta pentru investigarea şi clarificarea activităţii ICE Dunărea. Deşi in hotărările de infiinţare se specifica clar că in termen de şase luni comisiile, alcătuite fiecare din căte cinci membri - trei senatori şi doi deputaţi, vor trebui să prezinte raportul, nici pănă in prezent, la peste un an şi jumătate de la infiinţare, aceste rapoarte nu au fost elaborate. La inceputul anului 2007, cele două comisii au solicitat şi au primit ok-ul plenului de prelungire a termenului de predare a rapoartelor la decembrie 2007.
INTERCEPTĂRI ŞI LOCUINŢE SOCIALE. O nouă temă fierbinte, o nouă comisie. Despre interceptarea (i)legală a comunicaţiilor. In luna aprilie a acestui an, 15 deputaţi şi senatori, conduşi de pesedistul Cristian Diaconescu au fost desemnaţi să analizeze căt de legale erau interceptările făcute de serviciile secrete. Conform hotărării de infiinţare, comisia trebuia să elaboreze un raport pănă la data de 14 mai 2007. Ulterior, comisia a solicitat in mod repetat prelungirea termenului de depunere a raportului, ultima dată acceptată de Parlament fiind 3 septembrie 2007. "Descoperirea" făcută de Parlament, cum că prevederea Legii 10/2001 privind constituirea fondului de 2% din privatizări destinat construirii de locuinţe sociale nu a fost niciodată aplicată, a determinat constituirea unei alte comisii de anchetă. Infiinţată in iunie, către finalul sesiunii parlamentare, comisia, alcătuită din 15 senatori şi deputaţi a primit termen de prezentare a raportului final la 10 decembrie.
AVIARA. La 5 iunie 2006, după ce virusul gripei aviare pusese de opt luni stăpănire pe Romănia, deputaţii au luat decizia să infiinţeze o subcomisie de anchetă pentru cercetarea modului in care au fost aplicate şi respectate măsurile de prevenire şi combatere a gripei. Cei şapte membri ai comisiei, condusă de deputatul UDMR Kelemen Atilla, urmau să verifice, printre altele, modul prin care organele de specialitate au urmărit respectarea măsurilor de monitorizare şi combatere a gripei aviare; să evalueze pierderile şi costurile cauzate de gripă. Comisia avea la dispoziţie 15 zile pentru a depune la Biroul Permanent concluziile raportului. Deputaţii au cerut insă nenumărate prelungiri ale termenului. După ce s-a stopat gripa, au finalizat şi ei raportul, motiv pentru care nici nu au mai considerat de cuviinţă să-l prezinte plenului. "Raportul nu a mai fost dezbătut, sau cel puţin informaţi parlamentarii cu privire la modul in care a fost gestionată situaţia gripei aviare, ca urmare a unei inţelegeri intre preşedintele Camerei cu ceilalţi lideri ai coaliţiei majoritare considerănd că nu mai este necesar avănd in vedere că ţara a trecut de acel moment in care s-au cheltuit banii", a arătat deputatul PSD Ioan Munteanu, precizănd că din raport lipseau explicaţii şi măsuri concrete, motiv pentru care nici nu l-a mai semnat.
MEC. Tot in 2006, la 6 decembrie, s-a constituit comisia de anchetă parlamentară pentru analiza activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului, care trebuia să verifice situaţia de criză creată in Sistemul Energetic. Concluziile urmau să ajungă la conducerea Camerei in termen 60 de zile de la data infiinţării comisiei. Asta, teoretic. Practic, parlamentarii au cerut de căteva ori prelungiri la acest termen pentru a putea finaliza ancheta. In tot acest timp, numeroase ore de audieri ale conducerilor companiilor din domeniul energetic. In cele din urmă, comisia condusă de deputatul PSD Iulian Iancu şi-a incetat activitatea la inceputul lunii iunie după ce, la data de 29 mai, MJ a anunţat că activitatea din sectorul energetic face obiectul unei anchete judiciare.
CURTEA DE CONTURI. La 3 mai 2007, Camera Deputaţilor a mai dat naştere unei comisii parlamentare de anchetă. De data aceasta, pentru verificarea unor aspecte referitoare la activitatea preşedintelui Curţii de Conturi. Comisia avea in sarcină, in principal, analizarea modalităţii in care Curtea a organizat licitaţia pentru achiziţionarea unei centrale termice noi şi inlocuirea uneia deja existente, dar şi modul in care suma ce urma să fie folosită in acest scop a fost dublată. Concluziile comisiei, al cărei preşedinte a fost numit pesedistul Aurel Gubandru, au fost depuse la Biroul Permanent şi prezentate plenului in ultima zi a sesiunii.
CASTELUL BRAN. O altă comisie de anchetă care a reuşit să prezinte un raport a fost comisia de anchetă privind legalitatea retrocedării Castelului Bran. Termenul de 60 de zile in care trebuia finalizat raportul nu a fost respectat de membrii comisiei, dar concluziile au fost prezentate in ultima luna din sesiunea ordinară incheiată săptămăna trecută. Concluziile la care au ajuns membrii comisiei a fost că restituirea Castelului nu s-a făcut către toate persoanele indreptăţite, iar actele prin care s-a făcut retrocedarea sunt lovite de nulitate absolută.
ANCHETELE SENATORILOR. Doar trei comisii de anchetă au infiinţat senatorii in această legislatură: au investigat existenţa centrelor CIA pe teritoriul Romăniei, condiţiile de legalitate in care s-a inceput construirea imobilului Cathedral Plaza, in imediata apropiere a Catedralei Romano-Catolice "Sfăntul Iosif" din Bucureşti, dar şi condiţiile in care s-a făcut privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului Petrom SA. Primele două din cele trei comisii au şi ajuns la o concluzie in privinţa temei investigate, iar rapoartele elaborate au primit aprobarea plenului. Singura comisie "restantă" este cea avănd drept scop investigarea condiţiilor de legalitate privind privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului Petrom SA. Cererea de infiinţare a acestei anchete a fost adoptată de Senat la 12 decembrie anul trecut, iar de atunci comisia a solicitat de căteva ori prelungirea termenului de elaborare a raportului, stabilit iniţial pentru 13 februarie 2007. Preşedinţia comisiei, alcătuită din 7 membri (ADA, PRM, PSD, UDMR, PC), revenea senatorului PRM Dina Carol. Ultima mare victorie a unora dintre senatorii implicaţi in această investigare a fost primirea ok-ului din partea conducerii Senatului de a solicita Curţii de Conturi declanşarea unui control post-privatizare la Petrom.
Suspendarea preşedintelui
La 28 februarie 2007, Parlamentul a hotărăt infiinţarea comisiei de anchetă privind motivele suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu (foto). Preşedinte al comisiei a fost ales liderul PC, Dan Voiculescu, iar activitatea acesteia s-a incheiat la 21 martie, cănd a fost depus şi raportul final. Băsescu a fost acuzat de 19 fapte grave de incălcare a Constituţiei, inclusiv de fapte penale. La 5 aprilie Curtea Constituţională a dat aviz negativ solicitării privind suspendarea din funcţie. Avizul Curţii a fost insă consultativ, Parlamentul avănd ultimul cuvănt. Ca atare, la 19 mai a avut loc referendumul privind demiterea preşedintelui, in urma căruia electoratul a decis ca Traian Băsescu să revină la Cotroceni.
