Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi Constituţia nu prevede sub nici o formă că un partid este îndreptăţit să nominalizeze premierul deoarece deţine cele mai multe mandate în Parlament, preşedintele Traian Băsescu insistă că PD-L are acest drept.
"Vreau să mai precizez faptul că astăzi PD-L, renunţând la candidatura pentru funcţia de prim-ministru anunţată ieri în consultări, a făcut solicitarea să poată să transmită şi el o propunere pentru funcţia de prim-ministru la Preşedinţie, plecând de la premisa că este partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, aşa cum a rezultat din alegeri. V-aş aduce aminte că, pe durata întregului mandat de preşedinte, întotdeauna am făcut desemnarea primului-ministru de la partidul sau alianţa înregistrată juridic care a dobândit la alegeri cel mai mare număr de parlamentari. În mandatul 2004-2008, am desemnat prim-ministru de la Alianţa D.A. pentru că avea un parlamentar mai mult decât PSD, care nu a fost într-o alianţă înregistrată juridic cu PC. În acest exerciţiu legislativ, 2008-2012, am încredinţat mandatul de prim-ministru Partidului Democrat-Liberal, care a obţinut cu trei parlamentari mai mult decât Alianţa PSD-PC", a declarat miercuri Traian Băsescu.
Ieri la Cotroceni, şeful statului a reluat ideea. "Dacă acest Guvern nu trece prin Parlament, mă obligă Constituţia să nu stau să văd ce s-o întâmpla, trebuie să încerc şi o altă variantă, dar sper să rezolvăm stabilitatea politică cu acest Guvern." Întrebat dacă a doua nominalizare va fi din partea PD-L, Băsescu a răspuns că "va fi din partea partidului cu cele mai multe locuri în Parlament, aşa cum a decis electoratul la alegerile din noiembrie 2008".
Ceea ce afirmă el însă nu are nici o susţinere în Constituţie. Articolul 103 din Legea fundamentală prevede la alineatul 1 că "preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament". Conform DEX, majoritate absolută = număr de voturi egal cu cel puţin jumătate plus unu din total. Cu alte cuvinte, ca PD-L să poată desemna premierul trebuie să aibă 236 de mandate de parlamentar, adică jumătate plus unu din numărul total de mandate din Parlament. Or, PD-L are 170 de mandate şi cu toate racolările ar putea să ajungă la 176.
AMENINŢĂ CĂ VA DIZOLVA PARLAMENTUL
Şeful statului a mai declarat ieri la RRA că, dacă Parlamentul nu va valida şi o eventuală a doua propunere de Guvern până la alegerile prezidenţiale, ar putea semna decretul de dizolvare a Parlamentului a doua zi după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, respectiv la 7 decembrie, în eventuala calitate a sa de preşedinte în exerciţiu. Nici în acest caz Constituţia nu-i dă dreptate.
LEGEA FUNDAMENTALĂ ÎL CONTRAZICE
Constituţia prevede la art. 89 că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului. Or, 7 decembrie este în interiorul mandatului actual al lui Traian Băsescu pe care şi-l exercită, potrivit art. 83, până la depunerea jurământului de preşedintele nou-ales. Astfel, la articolul 89, Legea fundamentală prevede că, "după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură". Alineatul 3 al aceluiaşi articol menţionează însă că "Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă". Mai departe, articolul 83 prevede că "mandatul preşedintelui României este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului".
LĂZĂROIU ÎNCEARCĂ SĂ DREAGĂ BUSUIOCUL
Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu precizează că, prin declaraţia privind dizolvarea Legislativului, preşedintele Traian Băsescu a vrut "să atragă atenţia Parlamentului asupra unei evoluţii periculoase generată de iresponsabilitatea unor lideri de partide".
"Prin declaraţia privind dizolvarea Legislativului, preşedintele Traian Băsescu a vrut să atragă atenţia Parlamentului asupra unei evoluţii periculoase generată de iresponsabilitatea unor lideri de partide. Şeful statului are convingerea că România are nevoie de un Guvern legitim şi cât mai puţine momente electorale în această perioadă dificilă. Preşedintele a arătat că poate face compromisuri şi a acceptat varianta PNL-PSD-UDMR de a numi un premier independent. Preşedintele speră că Parlamentul va da dovadă de responsabilitate şi nu va bloca formarea unui Guvern legitim", se arată într-o declaraţie a lui Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidenţial, şeful Departamentului Planificare şi Analiză Politică.
