Contracte fără licitaţie de 4,8 milioane de euro

Şefii de instituţii publice ar putea primi permisiunea de a acorda fără licitaţie contractele publice de lucrări care au o valoare de până la 4,8 mi­lioane de euro. Camera Deputaţilor a adoptat marţi seară, pe articole, Ordonanţa 76/2010 care conţine o serie de modificări asupra legislaţiei privind achiziţiile publice, majorând de aproape cinci ori valoarea contractelor care pot fi acordate prin procedura cererii de ofertă. Preve­derea mai are nevoie doar de votul final asupra ordonanţei, care se va da săptămâna viitoare, pentru a intra în vigoare, astfel încât orice şef de instituţie publică, precum ministru, primar, preşedinte de consiliu ju­de­ţean sau local sau orice alt şef de di­rec­ţie judeţeană, va putea atribui dis­cre­ţionar lucrări în valoare de 4,8 milioane de euro fiecare.  Mo­di­fi­că­rile au fost susţinute de şefa Au­to­ri­tăţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Pu­blice, Cristina Trăilă, care a catalogat în ansamblu Ordonanţa 76/2010 drept o măsură de accelerare a achiziţiilor publice.

Iniţial, în textul ordonanţei, pra­gul până la care se pot acorda contracte de lucrări prin procedura ce­rerii de ofertă era de 1 milion de euro. Se­na­tul redusese acest prag la 750.000 de euro, dar în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor pragul s-a majorat de cinci ori, până la 4,8 milioane de euro. În final, articolul 124 al ordonanţei arată că "Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care va­loarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este egală sau mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
a) pentru contractul de furnizare: 125.000 de euro;
b) pentru contractul de servicii: 125.000 de euro;
c) pentru contractul de lucrări: 4.845.000 de euro".

Majorarea a fost susţinută în ple­nul Camerei de deputatul PDL Cristian Boureanu, care a justificat-o prin faptul că acelaşi prag este folosit şi în ţările Uniunii Europene, printr-o directivă a Comisiei Eu­ro­pe­ne emisă în 2009. Argumentul a fost însă respins de opoziţie, deputatul PNL Cristian Adomniţei spu­nând că dacă cererea directivei ar fi avut vreo relevanţă ar fi fost aplicată de Guvern în momentul în care a fost elaborată ordonanţa, în 2010. Guvernul însă stabilise în ordonanţă pra­gul de 1 milion de euro, nu de 4,8 mili­oane de euro.

Noua prevedere a fost contestată de PNL şi PSD, Adomniţei acuzând PDL că începe să strângă bani de la clientela politică pentru următoarele campanii electorale. "Cererea de ofertă poate fi făcută numai firmelor prietene dumneavoastră", a declarat Adomniţei. "În timp ce în cazul licitaţiei vorbim despre o procedură pu­blică de care află toată lumea, în cazul cererii de ofertă, şeful instituţiei tri­mite trei faxuri la trei firme, primeşte răspunsul şi atribuie contractul. Vă pregătiţi să strângeţi bani prin clientela politică. Sunteţi primii care vă pregătiţi pentru următoarele campanii electorale din 2012 şi modificaţi legislaţia pentru a favoriza clientela", a acuzat deputatul PNL.

Deputatul PNL Ciprian Dobre a declarat pentru Jurnalul Naţional că această prevedere desfiinţează lega­litatea achiziţiilor publice, întrucât contractelor de până la 4,8 milioane de euro nu li vor mai aplica criterii legale, ci vor fi acordate în mod discreţionar. "4,8 milioane de euro înseamnă bugetul pe un al unui oraş mic, precum Călan, spre exemplu. Din banii ăştia, un consiliu local trăieşte un an dacă are noroc să fie condus de un pedelist", a comentat Dobre. Actul normativ adoptat de Came­ra Deputaţilor, care este decizională, prevede, printre altele, şi unele mo­di­fi­cări şi în componenţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel încât jumătate din membrii său să fie jurişti, inclusiv preşedintele.