Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul delegat pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, susţine că Ştefan Marincea, fostul director al Institutului Geologic, demis recent din funcţie, a făcut declaraţii alarmante despre cutremurele din Galaţi pe când se afla într-o vizită de lungă durată în Rusia şi nu beneficia de informaţii.
"Spun acum în premieră un lucru: faptul că domnul Marincea a primit o primă avertizare în momentul în care s-au produs cutremurele şi a dat declaraţii prin telefon. Ceea ce este surprinzător pentru mine, dânsul făcând declaraţii despre cutremurele care se produseseră în urmă cu două zile înainte sau ceva de tipul ăsta dintr-o deplasare prelungă la Sankt Petersburg", a spus ministrul, la Guvern.
Întrebat de presă dacă crede că există vreo legătură între declaraţiile lui Marincea şi prezenţa sa în Rusia, Costoiu a arătat că el nu are nicio opinie în acest sens.
"Nu cred, eu am constatat. Eu am constatat că un om care era în deplasare făcea declaraţii fără să aibă niciun fel de informaţii de ce s-a întâmplat acolo. A fost o primă avertizare pe care i-am dat-o prin domnul secretar de stat Prisecaru (Tudor Prisecaru, secretar de stat la Educaţie-n.r.), după care a venit cea de-a doua poveste cu raportul pe care l-a prezentat public", a spus ministrul.
Acesta a apreciat că este inadmisibil să apari la televizor şi să anunţi că un sat se scufundă, inducând panică în rândul populaţiei şi al autorităţilor locale.
"Această decizie (demiterea-n.r.) am luat-o tocmai pentru că, la final, s-a demonstrat că existau păreri absolut controversate numai din dorinţa de a pune pe tapet, în faţa camerelor de luat vederi, concluzii care să sperie oamenii şi care să atragă atenţia", a spus ministrul.
Totodată, el a precizat că, deşi îi ceruse fostului director IGR un raport geologic despre fenomenele seismice de la Galaţi, acesta, în loc să-l prezinte ministerului, l-a prezentat în mass-media.
"În timp ce noi bâjbâiam aşteptând rezultatele de la geologi, el făcea speculaţii cu privire la scufundarea statului Izvoarele. Pare de la Bucureşti simplu, dar când te pui în pielea unui om care vede la televizor câ mâine casa, satul, zona lui se scufundă, nu mai e aşa de simplu", a cspus Costoiu.
Întrebat de jurnalişti dacă a sesizat Parchetul cu privire la distribuirea unor informaţii false care au drept scop să producă panică în rândul populaţiei, ministrul a spus că nu, neştiind dacă există o faptă de natură penală, dar că a luat o decizie administrativă, respectiv demiterea acestuia..
"Nu ştiu dacă e faptă penală, dar din punct de vedere administrativ a fost o faptă şi am şi luat decizia foarte repede, a doua zi", a explicat Costoiu.
În schimb, ministrul Cercetării a sesizat Parchetul pentru faptul că Ştefan Marincea, după ce a fost demis, a distribuit în mass-media informaţii cu caracter confidenţial.
"Atât timp cât a fost director, nu avea dreptul să aibă acces la aceste documente. Este şi o problemă mai complicată pe care, de altfel, am sesizat-o organelor speciale. Pentru că dânsul, după demitere, a făcut câteva afirmaţii care pun la îndoială respectarea legii. Din acest motiv am sesizat Parchetul", a spus Mihnea Costoiu.
El a adăugat totodată că avea în vedere demiterea acestuia şi că "materialul era în lucru" pentru că primise anterior un document prin care era anunţat că Ştefan Marincea nu poate avea acces la documente secrete.
Ministrul Cercetării a dorit să mai adauge că fostul director a mai fost demis o dată, în trecut, dar că a fost repus în funcţie la începutul acestui an în urma unei decizii judecătoreşti, deşi rapoartele de control solicitate de foştii miniştri ai Educaţiei Ecaterina Andronescu şi Daniel Funeriu au evidenţiat că la institut era un management defectuos.
"A fost un cumul de factori", a mai spus Costoiu referitor la demiterea lui Ştefan Marincea.
La jumătatea lunii octombrie, fostul director al Institutului Geologic al României Ştefan Marincea a declarat că a fost demis de Ministerul Educaţiei în mod discriminatoriu şi ilegal, pe motiv că nu are certificat ORNISS, pe care nu este însă obligat să îl aibă.
În schimb, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat că Ştefan Marincea a fost demis de la conducerea Institutului de Geologie din cauza unor motive care ţin de comunicarea unor elemente fără a fi verificate ştiinţific, dar şi din cauza unor probleme care ţin de nerespectarea legii.
Punctul de vedere preliminar al Institutul Geologic privind cutremurele din Galaţi prezintă, printre altele, cauze posibile ale fenomenului.
"Cauzele posibile ale fenomenului de instabilitate a terenului din zona Izvoarele-Slobozia Conachi pot fi naturale sau antropice. Cele naturale sunt asociate direct amplasării acestor localităţi peste pachete de depozite predominant neconsolidate (nisipuri şi pietrişuri) (...). Dintre cauzele antropice se pot invoca posibile fenomene de tasare difereţiată a terenurilor, datorate exploatării de petrol şi gaze pe cele trei domuri ale structurii petrolifere Independenţa pe care se află amplasate şi localităţile Izvoarele şi Slobozia Conachi. Activitatea veche de exploatare pe această structură cît şi actualele sonde de extracţie amplasate spre est, în zona localităţilor Negrea şi Schela pot fi avute în vedere cauze antropice de modificare a suprafeţei terenului", se arată în documentul citat.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a prezentat însă un raport în care se arată că seria de cutremure din judeţul Galaţi nu poate fi asociată cu influenţa exploatărilor petroliere din zonă, iar analiza probelor de apă potabilă arată că, dacă aceasta nu a corespuns standardelor de calitate, cauza este reprezentată de precipitaţiile masive.
La rândul său, Institutul Naţional pentru Fizica Pământului a prezentat un raport privind cutremurele din Galaţi, potrivit căruia cauzele acestora sunt tectonice.
Începând cu data de 23 septembrie, în zona Galaţi s-au produs peste 260 de cutremure, dintre care peste 30 au avut magnitudini de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cele mai puternice seisme înregistrate la Galaţi în această perioadă au avut 3,9 grade şi s-au produs în 29 şi 30 septembrie şi în 4 octombrie.
