x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

CPUN şi-ar fi serbat majoratul

0
CPUN şi-ar fi serbat majoratul

ISTORIE ● Chiar şi după 18 ani, opiniile sunt împărţite când vine vorba despre primul for legislativ de tranziţie
Mâine se împlinesc 18 ani de la înfiinţarea Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, un organism cu bune şi cu rele, ale cărui şedinţe tensionate făceau rating, fiind urmărite la televiziunea publică mai abitir ca o telenovelă.



ISTORIE ● Chiar şi după 18 ani, opiniile sunt împărţite când vine vorba despre primul for legislativ de tranziţie
Mâine se împlinesc 18 ani de la înfiinţarea Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, un organism cu bune şi cu rele, ale cărui şedinţe tensionate făceau rating, fiind urmărite la televiziunea publică mai abitir ca o telenovelă.


Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) a fost înfiinţat prin Decretul-Lege 81, publicat în Monitorul Oficial din 10 februarie 1990. Organism care a marcat practic începuturile parlamentarismului postdecembrist, CPUN a avut 269 de membri. Jumătate dintre aceştia erau membrii Consiliului Frontului Salvării Naţionale, iar cealaltă jumătate reprezenta  toate partidele înfiinţate după decembrie 1989. CPUN a avut rolul de a adopta legile şi decretele necesare în perioada de tranziţie, până la alegerile din 20 mai 1990. Înţelegerea privind constituirea CPUN a fost parafată la 1 februarie 1990 şi survenea unor manifestaţii de stradă la care au participat deopotrivă reprezentanţii Puterii şi ai Opoziţiei, mărul discordiei fiind preluarea puterii politice de către CFSN, după revoluţia din decembrie 1989. Conducerea CPUN era asigurată de un Birou Executiv, alcătuit din 21 de membri. Preşedinte era Ion Iliescu, iar vicepreşedinţi Ion Caramitru, Radu Câmpeanu, Cazimir Ionescu, Ion Mânzatu şi Kiraly Karoly. CPUN a funcţionat în perioada 9 februarie-11 mai 1990 şi a emis 70 de decrete. Printre acestea se numără decretele prin care se abrogau o serie de acte normative dinainte de decembrie 1989, scurtarea săptămânii de lucru de la 6 la 5 zile, cele privind alegerea Parlamentului şi preşedintelui României, de instituire a "Fondului Libertatea", înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret etc.


CUM A ÎNCEPUT. Membrii fostului Consiliului îşi amintesc pentru Jurnalul Naţional trecutul cepeunist. "Comunicatul către ţară al CFSN – document programatic al Revoluţiei Române – consemna obiectivul construirii unei democraţii pluraliste, principiu care şi-a găsit concretizarea în adoptarea, printre primele acte legislative, emise la 31 decembrie 1989 de către CFSN – a Decretului Lege privind constituirea de partide politice. Pe această bază, în cursul lunii ianuarie 1990, s-au constituit 30 de partide politice. Întrucât invitarea partidelor de a-şi desemna reprezentanţi care să fie incluşi în structura CFSN – ca organ al puterii de stat – nu a dat rezultate, la 1 februarie 1990, în urma unei reuniuni a conducerii CFSN cu reprezentanţii tuturor partidelor – pornind de la o înţelegere preliminară cu reprezentanţii PNŢCD, PNL şi PSDR – s-a adoptat hotărârea comună de restructurare a CFSN, prin lărgirea sa pe bază paritară, cu reprezentanţi ai tuturor partidelor, sub denumirea de Consiliu Provizoriu de Uniune Naţională. Această hotărâre a fost consemnată în ultimul Decret-Lege adoptat de CFSN – privind Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională. Pe această bază, la 9 februarie 1990 s-a organizat, în dealul Mitropoliei, reuniunea de constituire a CPUN. Faţă de 1 februarie, între timp, mai apăruseră încă opt partide, ca şi un număr de organizaţii reprezentative ale minorităţilor naţionale. În componenţa CPUN au fost incluşi reprezentanţii tuturor acestor formaţiuni, plus cei ai foştilor deţinuţi politici (AFDPR). În a doua sa şedinţă, CPUN a ales un Birou Executiv (compus din preşedinte, 5 vicepreşedinţi, un secretar şi 14 membri). A apărut, deci, un moment calitativ nou în organizarea structurii politice de conducere a ţării, pe bază pluralistă, CPUN reprezentând un fel de parlament sui-generis. Principala sa misiune, ca structură provizorie era să asigure conducerea ţării în următoarele luni, pregătirea şi organizarea primelor alegeri libere – din mai 1990. Din acest punct de vedere, în ciuda caracterului improvizat şi a atmosferei tensionate în care s-a lucrat, CPUN a fost o veritabilă tribună de exprimare liberă a unei mari diversităţi de opinii, constituind o veritabilă (adevărată?) şcoală de învăţare a principiilor democratice şi a unor reguli parlamentare, într-o atmosferă foarte animată. Era o premieră, din acest punct de vedere, pentru cei mai mulţi dintre cetăţenii ţării. De aceea dezbaterile televizate ale CPUN erau urmărite cu mare interes în întreaga ţară. Experienţa acumulată de CPUN şi de cei ce au lucrat în aparatul său a fost de un real folos pentru viitoarea activitate a Parlamentului, care a funcţionat şi ca Adunare Constituantă, ca şi pentru alte structuri viitoare ale statului – Administraţia prezidenţială, viitoarea Curte Constituţională, Consiliul Legislativ, structuri executive", povesteşte preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu.           
 

GREŞELI. Un alt fost membru al CPUN, Romeo Raicu, avea 25 de ani la Revoluţie. Este vicepreşedinte al actualului PD-L. Anul trecut şi-a dat demisia din Parlament, afirmând că refuză să facă parte dintr-un Legislativ lipsit de susţinere populară. Îşi începe povestea despre CSFN astfel: "Mi-aş dori să pot să mai fiu acolo, cu mintea de acum. Eram tineri, formam un grup zgomotos împreună cu Cristi Iliescu, Ionel Popa, Radu Silaghi, Mihai Bălăşescu. Ne certam mereu cu «bătrânii». Aplaudam, vociferam... La final am vrut să păstrez celebra clepsidră care limita timpul vorbitorilor. Mi-a furat-o însă Cristi Iliescu şi a fugit cu ea din sală". Din păcate, spune Raicu, CFSN şi-a rata menirea în momentul transformării în partid politic. "Am fost unul dintre cei opt care s-au împotrivit. Ţin minte că Domokos Gheza s-a mai împotrivit, Cazimir Ionescu şi Ana Blandiana s-au abţinut...Promisiunea făcută de CFSN era să fie doar un gestionar al puterii până la alegerile libere, nu să folosească această putere pentru a-şi perpetua poziţia. În CFSN erau laolaltă reprezentanţi ai fostului partid comunist, pe de o parte, şi revoluţionarii de pe baricade cu disidenţii fostului regim, de cealaltă parte. Ţineţi minte, erau acolo Doinea Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu... În momentul în care s-a decis tranformarea în partid, pe aceşti oameni, care se opuneau foştilor membri PCR ca Marţian şi Bârlădeanu, i-am pierdut. Apoi a fost decizia în care din CPUN să facă parte câte trei reprezentanţi din partea fiecărui partid înfiinţat în decembrie-ianuarie. În felul acesta s-a diminuat ponderea partidelor istorice, dar s-a şi diluat câştigul Revoluţiei. Cei care au venit aveau mari legături cu PCR şi cu fosta Securitate. După cum s-a văzut, Securitatea a lucrat foarte bine în zilele acelea. Aşa se face că CFSN a reuşit să rămână în istorie ca un bun gestionar al evenimentelor de la Tg. Mureş, al grevelor şi mitingurilor de atunci, în schimb momentul Piaţa Revoluţiei a fost ratat. Dacă CPUN ar fi fost altul atunci, compus din disidenţi şi revoluţionari, alta ar fi fost şi evoluţia noastră. S-ar fi adoptat multe din punctele celor din Piaţă, iar azi nu am mai fi vorbit de suspiciunile care planează asupra clasei politice. Am fi făcut deconspirare şi lustraţie atunci". Dintre deciziile luate, şi-aminteşte foarte repede două: "Cea în care s-a decis limita de vârstă – 35 de ani – pentru a candida la Senat şi Preşedinţie. Eu am considerat-o o vârstă deja pervertită. Trebuia să fie 18 ani limita, iar pentru vot 16. Doar ei făcuseră Revoluţia, nu? Apoi celebrul decret-lege 150, prin care baza UTC a fost acordată fundaţiilor de tineret. S-a văzut în timp ce s-a întâmplat cu ea şi că trebuia să fi rămas la Ministerul Educaţiei sau la consiliile locale pentru a fi cu adevărat a tinerilor, nu doar a unui grup".  


Despre "spoială şi sinceritate"

Pentru fostul preşedinte al ţărăniştilor, Ion Diaconescu, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională este rememorat mai mult ca o "spoială de democraţie, o faţadă". În realitate, spune Diaconescu, a fost o continuare a regimului înscăunat în noaptea de 22 decembrie, adică cel din linia a doua a Partidului Comunist. "Ideea de colaborare, de sinteză a forţelor politice nu era realizată. Era mai mult făcută de faţadă, ca să pară o mişcare democratică, care să pară aşa în opinia mondială. În realitate, toată forţa politică a acestui organism era rezervată FSN-ului", povesteşte Ion Diaconescu. Raportul era exprimat clar în numărul de delegaţi care revenea fiecărei forţe politice, câte trei de fiecare partid, în timp ce FSN avea 106 singur. Ca atare, din numărul total de delegaţi, FSN avea majoritatea covârşitoare. Despre şedinţele CPUN, transmise în direct la TVR, îşi aminteşte că durau până noaptea târziu. "Oamenii simţeau nevoia să se afişeze, chit că aveau ceva de spus, chit că nu. Mulţi dintre cei de acolo mi-au rămas în memorie că s-au dus, au insistat la microfon să li se dea accesul şi n-au spus nimic interesant. Numai ca să se afişeze, să se lanseze în viaţa politică. Şi când apărea câte unul cunoscut până atuncea ca mare susţinător al regimului Ceauşescu, i se striga din bănci  «Spune, colonele, haide, colonele». Lumea râdea, făcea zgomot. Şi atunci  intervenea Dinescu: «Domne, ce aveţi cu el, lăsaţi-l să vorbească. Haide, domnu’ colonel, la microfon», replică care avea darul să amuze mult de tot", ne-a povestit râzând Ion Diaconescu.  

"PASIUNE". Senatorul PNL Radu Câmpeanu îşi aminteşte că la şedinţele CPUN participanţii puneau multă pasiune, dar era şi un soi de "sinceritate", care mă îndoiesc astăzi nu mai există în politică. "Abia se terminase cu regimul odios comunist, intolerant, care distrusese complet libertatea cetăţenească. De aceea era un fel de explozie a libertăţii, câteodată prost sau exagerat înţeleasă. Cum Ion Iliescu, care era preşedinte CPUN, dar şi preşedintele ţării, nu prea avea timp să vină la şedinţe, fiind vicepreşedinte le prezidam eu, şi mărturisesc că aveam greutăţi destul de mari să potolesc această efervescenţă, care exista câteodată fără o argumentare serioasă, oamenii nu cunoşteau încă bine practica democraţiei, şi mă tem că unii nici astăzi nu o cunosc. Erau unii care ţipau, şi Mircea Dinescu era unul dintre ţipători, dar fără intervenţii speciale. Erau mulţi de genul ăsta, numi mai amintesc nume, dar nu erau rău-intenţionaţi, doar necultivaţi, needucaţi în materie", a mai spus Câmpeanu.

El şi-a mai amintit că atunci când s-a terminat CPUN a avut sentimentul că a trăit "prima mare experienţă parlamentară a poporului român" după 45 de ani de teroare comunistă,  iar aceasta a fost o mulţumire foarte mare pentru el, mai ales că venise în ţară după 17 ani de exil.



Iosif Boda: "Atipic şi necesar"

Fost membru al CPUN, analistul politic Iosif Boda consideră că CPUN a fost o "experienţă politică inedită, puţin cam atipică, ciudată în felul său", formula a fost una ad-hoc, convenită între FSN-işti, pe de-o parte şi reprezentanţii partidelor istorice şi a câtorva partide mai mititele create pe bandă rulantă, pe de altă parte.  "Dacă mă uit înapoi aşa, nu cu nostalgie, ci cu seriozitate, în foarte multe privinţe dezbaterile din perioada aceea, transmise continuu până pe la 2 dimineaţa de televiziunea publică, întrec în seriozitate şi în conţinut foarte multe dezbateri care au loc astăzi", a mai spus Boda. După părerea sa, a fost o experienţă nu numai utilă, dar şi necesară pentru că doar aşa se putea asigura trecerea de la nişte structuri provizorii de putere care îşi întemeiau "legitimitatea" în Revoluţie la structurile legitimate pe votul populaţiei. "Îmi amintesc ce bătălie teribilă s-a dat atunci când domul Mazilu a vrut să revină în CPUN, dar nu a fost acceptat de marea majoritate a membrilor structurii. Dumitru Mazilu plecase singur, încercând, în opinia mea, pe 12 ianuarie 1990, un fel de puci pentru a-l îndepărta pe Ion Iliescu şi a se institui în locul lui. A fost o dezbatere extrem de înverşunată şi foarte argumentată şi atunci când s-a discutat decretul-lege care se referea la alegerile parlamentare şi prezidenţiale", a mai spus Boda. El consideră că la acea vreme "erau o încrâncenare şi o pasiune chiar mai mari decât acum" pentru că abia se ieşise dintr-un sistem monopartid: "Dintr-o dată ne-am trezit în situaţia că fiecare poate să spună ce vrea fără consecinţe, fără să trebuiască să te uiţi în stânga şi în dreapta, dacă te ascultă cineva, fără să dai radioul mai tare(...) În pofida unor înfruntări teribile între FSN, care era impregnat de vechile structuri, fiind o continuare a PCR-ului şi seniorii partidelor istorice, în mod ciudat, se ajungea mai repede la un consens decât acum".

Citeşte mai multe despre:   politic,   politice,   cpun,   cfsn,   uniune naţională,   provizoriu uniune,   uniune na

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Se anunţă rezultatele selecţiei pentru propunerea de numire a procurorilor-şefi ai Parchetului General, DNA şi DIICOT

Se anunţă rezultatele selecţiei pentru propunerea de numire a procurorilor-şefi ai Parchetului General, DNA şi DIICOT
Rezultatele selecţiei pentru propunerea de numire a procurorilor-şefi ai Parchetului General, DNA şi DIICOT vor fi anunţate public marţi. Săptămâna trecută au susţinut interviul la MJ cei opt candidaţi...

Cazul primarului din Târgu Mureş, în atenţia CNCD

Cazul primarului din Târgu Mureş, în atenţia CNCD
Cazul primarului din Târgu Mureş, Dorin Florea, se va afla marţi în atenţia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. CNCD s-a autosesizat în urma declaraţiilor primarului referitoare la faptul...

„Pupilul” Laurei Kovesi, chemat cu detașare la EPPO

„Pupilul” Laurei Kovesi, chemat cu detașare la EPPO
Numită politic în funcția de procuror general al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi face primele transferuri din România către instituția pe care o conduce. Astăzi, Secția...

Înalta Curte ar putea lua o decizie în cazul recursului în casaţie depus de Liviu Dragnea

Înalta Curte ar putea lua o decizie în cazul recursului în casaţie depus de Liviu Dragnea
Înalta Curte ar putea lua marţi o decizie în dosarul în care fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea a depus un recurs în casaţie, prin care cere să îi fie anulată sentinţa prin care a fost condamnat la 3 ani...

Miza ascunsă a Palatului Cotroceni. Planul lui Iohannis – distrugerea infrastructurii electorale a PSD

Miza ascunsă a Palatului Cotroceni. Planul lui Iohannis – distrugerea infrastructurii electorale a PSD
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis grăbește lucrurile cu privire la parcurgerea etapelor procedurale cu privire la asumarea răspunderii Guvernului pe legea de modificare a...

Cinci persoane au murit într-un hotel, după explozia unei ţevi de apă caldă

Cinci persoane au murit într-un hotel, după explozia unei ţevi de apă caldă
Cinci persoane au murit luni în oraşul rusesc Perm, după ce o ţeavă de apă caldă a explodat în timpul nopţii şi a inundat cu apă clocotită o cameră de hotel aflată la subsol, a declarat Comitetul regional...

Premieră: „The New York Times” susţine două candidate democrate pentru scrutinul din 2020

Premieră: „The New York Times” susţine două candidate democrate pentru scrutinul din 2020
„The New York Times” (NYT) a anunţat că susţine în premieră două candidate în alegerile prezidenţiale din SUA, din 2020, pe senatoarele Elizabeth Warren şi Amy Klobuchar, fiind pentru prima dată când...

Dan Voiculescu: Băsescu, „mămicuțele”, alocațiile și anticipatele!

Dan Voiculescu: Băsescu, „mămicuțele”, alocațiile și anticipatele!
„Criticându-l pe președintele Iohannis că a promulgat legea privind creșterea indemnizațiilor pentru copii, Băsescu Traian a susținut că «politica corectă a României, din acest punct de vedere, este să...

Kievul insistă să primească din Iran cutiile negre ale aeronavei ucrainene doborâte

Kievul insistă să primească din Iran cutiile negre ale aeronavei ucrainene doborâte
Ministrul ucrainean de Externe, Vadim Pristaiko, a declarat luni presei că Ucraina va insista, cu ocazia vizitei unui ministru iranian la Kiev, să primească cutiile negre ale avionului Ukraine International Airlines...

O cunoscută militantă pentru drepturile femeii a fost asasinată în Mexic

O cunoscută militantă pentru drepturile femeii a fost asasinată în Mexic
Artista plastică Isabel Cabanillas de la Torre, activistă feministă mexicană, a fost asasinată duminică în centrul oraşului Juarez, de la frontiera cu Statele Unite, transmite EFE. „O femeie care a fost găs...

Vladimir Putin l-a înlocuit pe puternicul procuror general al Rusiei, Iuri Ceaika

Vladimir Putin l-a înlocuit pe puternicul procuror general al Rusiei, Iuri Ceaika
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a decis să-l înlocuiască pe puternicul procuror general al Rusiei, Iuri Ceaika, a anunţat, luni, Kremlinul, pe fondul schimbărilor după demisia guvernului şi a anunţului făcut...

Coaliţia guvernamentală norvegiană se destramă, după o dispută privind repatrierea unei jihadiste

Coaliţia guvernamentală norvegiană se destramă, după o dispută privind repatrierea unei jihadiste
Coaliţia guvernamentală din Norvegia s-a destrămat luni, după ce formaţiunea de dreapta populistă Partidul Progresului s-a retras din executiv, în urma deciziei premierului conservator, Erna Solberg, de a...

Guvernul a majorat cuantumul diurnelor personalului militar şi civil participant la misiuni în afara teritoriului statului român

Guvernul a majorat cuantumul diurnelor personalului militar şi civil participant la misiuni în afara teritoriului statului român
Guvernul a adoptat în şedinţa de luni hotărârea care stabileşte creşterea cuantumului diurnelor pentru personalul militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, ca...

Acuzație gravă: Rușii ar fi ajutat Iranul să lovească bazele americane

Acuzație gravă: Rușii ar fi ajutat Iranul să lovească bazele americane
Moscova i-ar fi oferit Iranului acces la tehnologia sa de înaltă precizie (localizare) pentru rachetele care au lovit bazele ce adăposteau trupe americane în Irak, la 8 ianuarie, afirmă surse ruseşti, citate de...

Glumă rusească a premierului Republicii Moldova: „Omuleţii verzi” pot ateriza și la București!

Glumă rusească a premierului Republicii Moldova: „Omuleţii verzi” pot ateriza și la București!
„Omuleţii verzi” pot ateriza şi în Piaţa Victoriei din Bucureşti, dacă doresc, a afirmat luni premierul moldovean Ion Chicu, comentând într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă afirmaţiile un...
Serviciul de email marketing furnizat de