Cronica unui Centenar amânat

Rămân 4 luni până la 1 decembrie, dar Centenarul e afectat în continuare de răzmeriţa politică. Ministerul Culturii încă examinează evenimentele care urmează să primească finanţare. 350 de proiecte au fost, totuşi, aprobate de Guvern luna trecută, printre care festivaluri, gale, expoziţii şi târguri. Pe 19 iulie, la finalul sesiunii extraordinare a Parlamentului, Executivul a adoptat o OUG pentru alocarea sumei de 1 miliard de euro pentru Cultură, „pas care vine în contextul Centenarului Marii Uniri”, anunţă guvernanţii.

Când George Ivaşcu a preluat conducerea Ministerului Culturii, a dezaprobat făţiş abuzurile predecesorului său, Lucian Romaşcanu, remarcând „inexistenţa unei concepţii strategice în legătură cu activitatea Departamentului din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în legătură cu celebrarea Centenarului Marii Uniri”. Totuşi, nici Ivaşcu n-a părut mai breaz în martie, când a anunţat lista celor 43 de proiecte aprobate de Minister. S-au aprobat atunci, în mijlocul anului Centenar, reînfiinţarea festivalului „Cerbul de aur”, o deplasare pusă la cale de Ministerul de Externe sub titulatura pompoasă „Vizite în regiunile istorice ale României dedicate membrilor corpului diplomatic acreditat la Bucureşti” sau un proiect al Ministerului Mediului „Centru de Excelenţă NATO pentru Protecţia Mediului”. Şi Centrul de Artă „Tinerimea Română” are un proiect aprobat în calupul de evenimente din martie, un soi de vilegiatură muzicală fără tangenţe clare cu Centenarul: „România în lume – turneu în două ţări Berlin – Germania şi Dobbiaco – Italia”. Deşi lucrările pentru Monumentul Unirii din Alba Iulia nu au început încă, Ministerul Culturii a decis să aprobăluiască un proiect al ICR pentru construirea statuii Reginei Maria în oraşul Eastwell din comitatul Kent, locul de naştere al Reginei.

Gale la primărie

„Am văzut mulţi contestatari, dar niciodată argumente reale cu privire la nemulţumirile afişate. Pe întreg teritoriul României, aproape permanent, se desfăşoară multiple evenimente culturale de diferite tipologii”⁣, a declarat Ministrul Culturii George Ivaşcu în iulie, când a anunţat o listă de sărbători publice care au legătură, de data aceasta, cu Centenarul. Pentru aceste manifestări, dar şi pentru construcţia şi reabilitarea unor monumente, statul va plăti 50 de milioane de lei. Din banii alocaţi de Guvern, 33 de milioane de lei vor ajunge la proiectele propuse de primării, iar 17 milioane de lei la cele iniţiate de instituţii centrale. Cele mai costisitoare proiecte sunt propuse de autorităţile locale. De exemplu, la Iaşi, se va reabilita cu 2 milioane de lei un monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial. 2,7 milioane de lei vor fi alocate pentru restaurarea casei memoriale Gheorghe Pop de Băseşti din Maramureş. Tot în iulie Ministerul Culturii a anunţat că au fost semnate contractele de finanţare a două proiecte în valoare totală de peste 56 milioane de lei: „E-cultura: Biblioteca digitală a României”, respectiv „Monumente istorice - planificare strategică şi politici publice optimizate”. În prezent, Ministrul Culturii a anunţat că analizează şi proiectele depuse de organizaţii neguvernamentale, pentru care sunt alocate 50 de milioane de lei.

Pentru că Guvernul nu a organizat din timp selecţia de proiecte pentru Centenar, Executivul a decis ca banii alocaţi să poată fi folosiţi până la finele anului 2020.

Ordonanţă pe Cultură

Noua ordonanţă de urgenţă referitoare la Programul de investiţii în cultură prin care se alocă 1 milion de euro în baza căreia se pot încheia contracte de finanţare multianuale e contestată vehement. Contestatarii au demarat o petiţie online intitulată „Stop politizării culturii”, care este adresată membrilor Comisiilor de Cultură ale Senatului României şi ale Camerei Deputaţilor. Aproape 300 de personalităţi culturale din România cer anularea OUG 76/2018, act ale cărui prevederi „par să confirme o tentativă de control politic al finanţării culturale”, spun aceştia. „Într-o singură şedinţă de Guvern, prin simpla semnătură a unor miniştri pe o ordonanţă de urgenţă (OUG 76/2018), cultura din România riscă să-şi piardă libertatea de gândire”, se arată în petiţie. Concret, ceea ce contestă iniţiatorii petiţiei este includerea directă a angajaţilor Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în comisiile de evaluare de proiecte culturale.

Cronologia eşecului până la Ivaşcu

În ianuarie 2014, Guvernul Ponta anunţa Programul Naţional „România 100” şi un comitet care să-l administreze. Apoi, Dacian Cioloş a înfiinţat Departamentului Centenar, în subordinea sa şi finanţat de la bugetul Secretariatului General al Guvernului. Şef a fost numit profesorul ieşean Daniel Şandru. Pe 1 februarie 2017 toţi angajaţii departamentului au demisionat la grămadă în semn de protest faţă de adoptarea OUG 13. Cioloş a demarat o campania „Centenar”, prin care se emiteau titluri de stat Fidelis, scadente în 2018, prin care statul s-a împrumutat cu 700 de milioane de lei. În locul lui Şandru, Grindeanu l-a numit pe Cristian Videscu, vicepreşedinte al PSD Arad. Mihai Tudose a desfiinţat însă departamentul şi l-a translatat la Ministerul Culturii, unde a fost condust de Paul Cotîrleţ, în vârstă de 29 de ani, fost fotbalist la Petrolul Moineşti şi şef de cabinet al lui Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Senatului la vremea aceea. George Ivaşcu a decis să-l demită pe Cotîrleţ când a devenit Ministru al Culturii.