Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce, la mijlocul săptămânii trecute CCR a arătat că amnistia și grațierea nu pot fi interzise prin Constituție, la finalul săptămânii, Curtea i-a aplicat lui Klaus Iohannis o lovitură de o duritate fără precedent, odată cu publicarea motivării Deciziei prin care au fost validate rezultatele referendumului consultative din data de 26 mai. CCR arată că acest referendum nu are valoare juridică și că, în principiu, organizarea lui a fost făcută cu încălcarea recomandărilor forurilor internaționale.
CCR arată că referendumul din 26 mai a fost pur consultativ și că aplicarea sa nu obligă la efecte juridice. Rezultatul consultării populare oferă doar o orientare politică în privința problemelor de interes național care au formulat obiectul referendumului, iar decizia asupra modului în care voința exprimată prin vot va fi pusă în operă revine autorităților publice competente în materie. Însă doar cu modificarea Constituției, întrucât actuala Lege Fundamentală intră în coliziune cu răspunsurile la cele două întrebări formulate. Constituție care, însă, nu poate fi revizuită în sensul interzicerii amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție.
Mai multe întrebări într-una singură
Mai mult, Curtea arată că la referendumul din 26 mai nu a existat o informare completă cu privire la detaliile de ordin juridic și tehnic pe care le presupuneau cele două întrebări, fiind astfel încălcate recomandările Comisiei de la Veneția în materie. În continuare, Curtea reține că au existat mai multe ipoteze în cuprinsul întrebărilor formulate, ceea ce ar fi impus o tratare distinctă a acestora.
Concluzia Curții Constituționale este una devastatoare. Odată cu verificarea procedurii de organizare și desfășurare a referendumului consultativ, CCR constată o serie de eficiențe în ceea ce privește decretul lui Klaus Iohannis nr. 420 din 25 arilie 2019, dar și în ceea ce privește modul de desfășurare a consultării populare. Aceste deficiențe nu au fost, însă, de natură să conducă la o încălcare a cadrului constituțional care reglementează referendumul consultativ.
Scrutin politic
În concluzie, verificând procedura de organizare și desfășurare a referendumului consultativ din data de 26 mai 2019, Curtea a constatat o serie de deficiențe, atât în ceea ce privește Decretul Președintelui României nr.420 din 25 aprilie 2019, cât și în ceea ce privește modul de desfășurare a referendumului. Curtea apreciază însă că deficiențele constatate nu sunt de natură să susțină o încălcare a cadrului constituțional care configurează referendumul consultativ. Însă punerea în aplicare a răspunsurilor populației reprezintă doar o chestiune de ordin politic și poate fi făcută numai dacă acest lucru permite Constituția.
6,5 milioane de români, chemați să voteze la un referendum fără valoare juridică. Și cu serioase probleme de natură tehnică și constituțională
