Dacă declară urgența în caz de Coronavirus, Iohannis pune cruce alegerilor anticipate pe care și le dorește

Declararea oficială a stării de urgență pe teritoriul național sau în unele zone din România ar putea pune în pericol sau chiar zădărnici planul președintelui Klaus Iohannis de a obține alegeri parlamentare anticipate, odată cu cele locale. Asta, deoarece, pe perioada de la 30 la 120 de zile, cât poate fi instituită această stare de urgență, Parlamentul României nu poate fi dizolvat. Există voci politice care cer chiar amânarea alegerilor locale, deoarece scrutinul electoral presupune aglomerări umane, în timpul campaniilor electorale, dar și aglomerări la secțiile de votare. Evoluția crizei COVID-19 riscă însă să determine, în perioada imediat următoare, instaurarea unor astfel de măsuri. Liderii PNL, în frunte cu prim-vicepreședintele Rareș Bogdan, dar și cu președintele Ludovic Orban, nici nu vor să audă de așa ceva.

Legea Fundamentală prevede, în cuprinsul articolului 89, la alineatul al treilea: “Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență”. Legea 453/2004, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 1/1999, privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență face o distincție între cele două măsuri. Astfel, atât starea de asediu, cât și starea de urgență privesc situații de criză ce impun măsuri excepționale, care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și securității naționale, a democrației ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea unor dezastre. Starea de urgență se instituie pentru o perioadă minimă de 30 de zile, maximă de 60 de zile.

Calculând, politic, începând cu data de 10 februarie, când Florin Cîțu a transmis Parlamentului lista miniștrilor și programul de guvernare, în cazul în care pică la vot, iar următorul premier desemnat nu este nici el învestit, președintele poate dizolva Parlamentul abia pe 10 aprilie. Din acel moment, data alegerilor parlamentare anticipate nu poate, conform legii în vigoare, fi stabilită mai devreme de 90 de zile. Declararea stării de urgență ar mări acest termen cu minimum 30 de zile, ceea ce înseamnă că se poate ajunge nu la mijlocul lunii iulie, ci chiar spre sfârșitul lunii august sau chiar începutul lunii septembrie, în condițiile în care alegerile la termen sunt programate pentru luna noiembrie.

Surse: Palatul Cotroceni va lua o decizie peste două săptămâni

Constituția României, în cuprinsul articolului 93, arată că președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate în cel mult cinci zile de la luarea acesteia. Mai mult, în situația în care Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acestora.

Surse politice au precizat, ieri, că, în acest moment, Klaus Iohannis ar ține cu dinții de planul organizării alegerilor anticipate, însă în următoarele două săptămâni, care sunt extrem de critice, se poate lua decizia renunțării la acest plan. Astfel, în următoarele 14 zile se așteaptă ca epidemia de Coronavirus să atingă un vârf maxim, iar atunci se va puea decide dacă se iese sau nu din calendarul inițial al anticipatelor.