Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Săptămâna care tocmai a început astăzi este una decisivă cu privire la măsurile pe care Guvernul Orban le poate institui, pentru invocata necesitate a prelungirii stării de alertă la nivel național. Opoziția nu dorește să avizeze prelungirea, în forma Executivului, preferând, mai degrabă, o perioadă specială de 15 zile, pentru revenirea la normalitate.
Surse parlamentare au precizat, pentru “Jurnalul”, că în laboratoarele puterii există un plan-șoc prin care să fie ocolit votul Parlamentului. Mai exact, dacă senatorii și deputații nu vor încuviința starea de alertă, așa cum va fi ea cerută de Guvern, președintele Klaus Iohannis ar putea emite un nou decret pentru instituirea stării de urgență. În caz că Parlamentul îl va respinge, decretul va primi alt număr, altă dată și va fi reemis.
Atât starea de alertă, cât și starea de urgență sunt acte care, conform legislației în vigoare, trebuie să fie aprobate, prin vot, de Planul reunit al celor două camere ale Parlamentului. ALDE și Pro România au precizat, deja, că nu există posibilitatea să voteze prelungirea stării de alertă, în timp ce PSD urmează să decidă, astăzi, dacă va da un vot negativ total sau dacă va veni cu propria propunere legisativă, pentru prelungirea alertei, cu 15 zile, dar cu o serie de impuneri legislative pentru Guvernul Orban, în sensul relaxării unor interdicții, pe de o parte, și în sensul de a bloca posibilitatea Executivului de a mai face achiziții publice fără licitație.
În acest context, surse parlamentare au declarat, pentru “Jurnalul”, că social-democrații au fost amenințați, voalat, că, “dacă situația epidemiologică o va impune”, se va declara, din nou, starea de urgență.
Decretul se publică de îndată și are efecte juridice
Conform articolului 10 din OUG 1/1999, starea de asediu sau starea de urgență se instituie de președintele României, prin decret contrasemnat de prim-ministru, și se publică, de îndată, în Monitorul Oficial al României. Odată publicat, decretul devine operațional. La articolul 12 al aceluiași act normativ se arată că, în termen de 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, președintele României solicită Parlamentului încuviințarea stării adoptate. Practic, timp de cinci zile de la emiterea decretului este instituită de facto starea de urgență. Mai departe, la articolul 13 al OUG 1/1999 se precizează că, în situația în care Parlamentul nu încuviințează starea instituită, președintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-și aplicabilitatea.
Este previzibil că, dacă starea de alertă nu va primi votul Parlamentului, cu atât mai puțin va fi încuviințată starea de urgență, însă, legislația nu interzice nicăieri faptul că președintele nu poate emite, chiar imediat după ce Parlamentul respinge instituirea stării de urgență, un nou decret, care să fie aplicabil încă cinci zile.
Măsura ar fi justificată de creșterea numărului de infectări
Sursele citate spun că acesta ar fi planul luat în calcul la Palatul Victoria și la Palatul Cotroceni, ceea ce justifică și amânarea, de către Guvern, a emiterii HG-ului privind prelungirea stării de alertă încă de joi. Executivul urmează să transmită, astăzi, acest HG în Parlament, cu intenția ca starea de alertă să fie prelungită cu alte 30 de zile, în condițiile dorite de Guvern. Aceleași surse precizează că un decret prin care ar urma să fie instituită starea de urgență preia, practic, integral textul din HG-ul privind starea de alertă, pentru a impune, pentru încă o lună, chiar dacă sacadat, din cinci în cinci zile, măsurile pe care guvernul Orban le va propune Parlamentului și care vor fi respinse de către acesta. Luarea unei asemenea măsuri ar urma să fie justificată de creșterea numărului de infectări cu COVID-19, în ultimele zile, dar și de faptul că Bulgaria a decis să instituie starea de urgență pentru încă 15 zile.
SURSE: Planul “B” de la Cotroceni pentru ocolirea Legislativului – din cinci în cinci zile, câte un decret privind starea de urgență
