Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Citesc frecvent, cu stoicism, textele celor care ma urasc. Confruntarea zilnica cu adversarii te intareste. De la o vreme insa, am inceput sa-mi pierd interesul. Oameni inteligenti si sofisticati sufera de o grava criza de imaginatie si limbaj cand se raporteaza la mine. Folosesc mereu aceleasi doua-trei clisee (turnatorul, colaboratorul, securistul) fara a se mai obosi sa le argumenteze. Ok, am inteles, nu ma suporta, ma urasc. Dar este ura o scuza pentru prostie ?!
Sa ne lamurim. ICCJ, prin decizia judecatorului Emanuel Albu (fost membru marcant PD), a decis ca am scris o nota despre un cetatean strain caruia nu ii placeau metodele comertului comunist. Exact asa am facut. Comunicarea a fost adresata directorului intreprinderii de comert exterior (NU securitatii!) si era obligatie legala. Domnul judecator Albu, colegul domnului Basescu, a considerat ca indeplinirea acelei obligatii legale reprezinta o dovada a colaborarii cu Securitatea. Unica dovada, pentru ca toate celelalte acuzatii au fost respinse. Toate, inclusiv cele ale verisoarelor. (Serios, isi imagineaza cineva inzestrat cu inteligenta, ca, o persoana care s-ar fi stiut vulnerabila, ar fi respins solicitarile insinuante ale unei verisoare care dorea un imprumut de cateva zeci de mii de euro?! Nu cer simpatie, ci doar o banala analiza logica.)
Asadar, tot ce a reusit sa-mi gaseasca justitia in epoca Basescu, cu judecatori precum domnul Albu, a fost o comunicare despre un austriac. Cum, doar atat?!
Ori Traian Basescu si intregul sau sistem lucreaza pentru mine si mi-au spalat presupusele mele pacate, ori mitul colaborarii cu securitatea a fost integral fabricat!
Doamnelor si domnilor care ma urati de moarte, care nu ma suportati, pentru care sunt reperul absolut al raului, cineva va manipuleaza!
Folositi-va simtul critic, inteligenta si luciditatea pentru a privi adevarul de dincolo de mitul colaborarii lui Voiculescu! Cercetati singuri documentele! Analizati declaratiile! Faceti efortul de a intelege argumentele juridice!
Stiu, e greu. E nevoie de documentare, de timp, rabdare si inteligenta. Insa, daca tot v-ati implicat in acest subiect, daca tot ati strigat, v-ati indignat, ati condamnat si comentat, n-ar strica sa aflati, intr-un tarziu, si despre ce-ati vorbit.
Nu o veti face pentru mine, ci pentru dumneavoastra, pentru a va confirma sau infirma simtul critic, inteligenta, luciditatea si, de ce nu, buna-credinta.
Eu public aici nota despre cetateanul austriac, caruia sustine instanta ca i-am incalcat drepturile.
Nu uitati, aceasta nota, care contine fraze lungi, dar lipsite de continut concret, prin care indeplineam o obligatie legala (fiind constant urmarit), incercand sa nu cauzez prejudicii nimanui, este MAXIMUL vinovatiei mele, conform tuturor instantelor judecatoresti ale statului roman.”
