Dăncilă l-a trimis pe Timmermans după protocoale

Controversata dezbatere din Parlamentul European de ieri, iniţiată pe tema evenimentelor de la Bucureşti, din 10 august, dar şi a statului de drept, în urma căreia România urma să fie supusă unui vot de blam, a luat o turnură neaşteptată. Premierul Viorica Dăncilă a cerut, public, Comisiei Europene să devoaleze sursele care au contribuit la realizarea rapoartelor MCV şi de ce în aceste rapoarte nu se vorbeşte despre protocoalele secrete încheiate de SRI cu instituţiile din Justiţie. Prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, a cedat şi a anunţat că solicită anchetarea acestor protocoale.

Audierea de ieri a premierului României în Parlamentul European face parte dintr-un plan politic, iniţiat de către Grupul Verzilor şi de Grupul Conservatorilor, ambele afiliate PPE. Materialele care au stat la baza acţiunii au fost întocmite de europarlamentarii români Monica Macovei şi Cristian Preda. Anterior şedinţei de plen, a fost întrunită, luni, o şedinţă extraordinară a LIBE (Comisia pentru Libertăţi Civile şi Justiţie), unde prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a preluat temele respective, acuzând faptul că instituţia pe care o reprezintă este foarte îngrijorată cu privire la implementarea pachetului privind legile Justiţiei în România şi la modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. În subsidiar, Timmermans şi-a exprimat dezamăgirea cu privire la înlocuirea Laurei Kovesi de la şefia DNA.

Concret, LIBE a analizat două puncte. Primul se referă la Opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia, din 13 iulie 2018, cu privire la modificarea legilor 303/2004, 304/2004 şi 317/2004, “care nu a fost însuşită în legislaţie”, dar şi ultimul raport MCV, din noiembrie 2017, cu privire la progresele înregistrate de România.

Decizia organizării dezbaterii în plenul Parlamentului a fost luată în unanimitate de Conferinţa Preşedinţilor PE, formată din liderii grupurilor politice şi preşedintele PE.

Dăncilă le-a dat “daună totală”

Ieri, în cele cinci minute pe care le-a avut la dispoziţie, premierul Viorica Dăncilă a prezentat plenului Parlamentului European poziţia Guvernului României în legătură cu aceste îngrijorări exprimate. „Nu am venit să dau socoteală. Am venit pentru că vă preţuiesc şi vă respect. Cer acelaşi respect pentru România din partea dumneavoastră. Întreb pentru cine vrem să construim? Pentru politicieni, pentru MCV, pentru europeni. Nu, trebuie să facem o justiţie corectă pentru cetăţeni. Justiţia trebuie să fie garanţia că legile şi drepturile cetăţeneşti sunt respectate, iar cine le încalcă va fi sancţionat. În ce fel a vorbit MCV despre încălcarea drepturilor? Nu am văzut nimic despre protocoalele secrete dintre SRI şi instituţiile din justiţie. În baza protocoalelor, milioane de români s-au aflat sub monitorizarea SRI. Asta înseamnă că acest mecanism şi-a ratat menirea pentru care a fost creat şi cer oficial să ni se spună cine a furnizat datele şi a făcut rapoartele MCV", a declarat şeful Executivului de la Bucureşti.

Timmermans solicită o investigaţie

Discursul Vioricăi Dăncilă pare să fi avut efect. Frans Timmermans a admis, la finalul şedinţei, că protocoalele secrete încheiate de SRI cu Parchetele din România reprezintă o problemă care trebuie anchetată. "Climatul s-a deteriorat din cauza protocoalelor secrete între serviciile secrete şi instituţii din justiţie. Cer autorităţilor române să lanseze o investigaţie asupra acestor protocoale. Cerem mai multe clarificări în legătură cu procesul specific în care trebuie să fie modificate aceste legi" , a declarat Frans Timmermans.

”Despre mitingul din 10 august: E acuzată Jandarmeria Română că a acţionat împotriva unor oameni violenţi care au încercat să intre în Guvern” – Viorica Dăncilă

Urmează un vot fără valoare

Planul iniţial era acela ca împotriva României să fie votată, de către Parlamentul European, o rezoluţie cu privire la activarea articolului 7. Acest lucru ar fi însemnat retragerea dreptului României la vot în Comisia Europeană. Jocul a căzut, Parlamentul European urmând a se întruni, în prima şedinţă plenară din cursul lunii viitoare, unde se va supune la vot o simplă rezoluţie în care se va lua act sau nu cu privire la confirmarea îngrijorărilor invocate în cadrul şedinţei de ieri.

Concret, Parlamentul European va adopta o decizie strict politică, fără valoare juridică şi fără efecte reale asupra României.

Negocieri cu Comisia de la Veneţia

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, discută cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia în legătură cu cele trei legi ale Justiţiei adoptate de Parlament. Acesta spune că are câteva soluţii pentru o posibilă ordonanţă de urgenţă ca să coreleze legile Justiţiei cu recomandările acestora. “Avem o opinie intermediară a Comisiei de la Veneţia cu referire la respectarea standardelor. Suntem aproape de parcursul final al legilor. Durează din 2014, ca să ajungem să spună acei critici cu modificările că nu au fost dezbateri pe lege. Nu-mi amintesc ca vreo lege să mai fi stat în dezbatere trei ani. Voi vorbi cu reprezentanţi ai Comisiei, ca să vedem în ce măsură sunt posibile anumite preluări din recomandările Comisiei, racordări ale normelor juridice la standardele europene. Am câteva soluţii pentru o posibilă ordonanţă de urgenţă".

Reamintim că, în 5 iunie anul curent, Curtea Constituţională i-a răspuns preşedintelui Klaus Iohannis, într-o hotărâre de respingere a excepţiilor de neconstituţionalitate invocate, că opinia Comisiei de la Veneţia nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituţionalitate. “Recomandările Comisiei de la Veneţia ar putea fi utile Legislativului în procedura parlamentară de elaborare sau de modificare a cadrului legislativ, Curtea Constituţională fiind abilitată la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu legea fundamentală, nicidecum la verificarea oportunităţii unei soluţii legislative”, se arată în document.