De ce Ungureanu îşi pune mari speranţe în Ministerul de Interne

"Domnule ministru, eu nu va mul­tu­mesc, eu astept sa va multumesc, sa imi dati prilejul sa va multumesc, anul viitor pe vremea asta", a declarat marti premierul Mihai Razvan Un­gu­­reanu la sediul Ministerului Admi­nistratiei si Internelor cu ocazia pre­zen­tarii bilantului Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta si al In­spectoratului General al Politiei Ro­mane. Ungureanu i-a dat aceasta re­plica ministrului de Interne, Gabriel Berca, care ii adresase multumiri premierului.

Afirmatiile lui Ungureanu vin sa alimenteze un scenariu care circula inca din 6 februarie, de la demisia premierului Boc si care a fost reluat recent de catre fostul consilier prezidential Sebastian Lazaroiu. Si anume ca presedintele Traian Basescu doreste ca alegerile parlamentare sa nu aiba loc in noiembrie anul acesta, ci in martie 2013, urmand sa fie comasate cu cele prezidentiale prin scurtarea cu un an a mandatului sefului statului. Ori, un rol important in organizarea si desfasurarea alegerilor revine tocmai Ministerului Administratiei si Internelor, acelasi minister caruia ar trebui sa-i multumeasca Ungureanu la anul, pe vremea asta. Si asta in conditiile in care este vazut ca un posibil candidat la Presedintie din partea Puterii.

Basescu si-ar scurta mandatul cu un an
Pe 6 februarie, dupa consultarile de la Cotroceni cu USL pentru de­sem­narea premierului Ungureanu ca ur­mare a demisiei Cabinetului Boc, li­derul PC, Daniel Constantin declara ca "presedintele incearca sa ademeneasca acest nou guvern cu un mandat de un an de zile, pana in 2013. (...) Nu am discutat cu pre­se­dintele acest lucru, dar, din infor­ma­tiile pe care le avem, este lucrul pe care l-a avansat in discutiile cu ceilalti par­te­neri de coalitie". Potrivit unor surse par­ticipante la discutii, seful statului ar fi avansat aceasta ideea in cadrul discutiilor cu UDMR.

Tot pe 6 februarie, fostul consi­lier prezidential Sebastian Lazaroiu scria pe contul sau de Facebook: "Ale­­­­geri locale – iunie 2012, alegeri parlamentare si prezidentiale – martie 2013, Constitutie modificata, mandat de patru ani pentru presedinte". Ulterior, la comentarii, el a adaugat ca noul premier, pe care Traian Ba­sescu urma sa-l nominalizeze, adica pe Ungureanu, va fi candidatul ac­tualei Puteri la alegerile prezidentiale.

Saptamana trecuta, Lazaroiu a reluat mesajul si a expus si conditiile. "Presedintele in functie e dispus sa-si scurteze mandatul, in asa fel incat, din 2013 incolo, parlamentarele si prezidentiale sa se suprapuna, cum era pe vremuri. Daca actuala Opo­zi­tie, care oricum vrea sa scape de Tra­ian Basescu, va decide sa accepte acest aranjament, cred ca e plauzibil. Deci modificarea Constitutiei con­tra demisiei presedintelui Traian Ba­sescu", a spus Lazaroiu. In opinia sa, actualul premier, Mihai Razvan Ungureanu, ar putea fi un candidat potrivit la alegerile prezidentiale din 2013. "S-ar putea sa avem alegeri prezidentiale in 2013, o data cu parlamentarele si unul din candidati sa fie actualul premier, Mihai Razvan Un­gureanu, care la ora asta sta bine in sondaje", a incheiat Sebastian La­za­roiu. El a mai spus ca in opinia sefului statului revizuirea Constitutiei este mai importanta decat mandatul de cinci ani. Modificarile do­rite de Basescu in Consti­tu­tie ar viza mai multe puncte, de la scurtarea manda­tului sefului statului la patru ani pana la implemen­ta­rea de­ciziilor referendumului din 2009 pri­vind parlamentul unicameral si re­ducerea numa­ru­lui de parlamentari.

Planurile lui Basescu de scurtare a mandatului si de comasare a ale­ge­rilor prezidentiale cu cele parlamentare sunt incurajate de Con­sti­tutie, dar ar putea fi impiedicate de recenta decizie a Curtii Consitu­tio­nale privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Potri­vit Constitutiei, mandatul actualului Parlamentului care expira la 15 decembrie 2012 poate fi prelungit cu cel mult trei luni. "Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de raz­boi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora. Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului", prevede legea fundamentala. Cu alte cuvinte, alegerile parlamentare ar trebui sa aiba loc pana la 15 martie 2013.

Comasare incerta
Unul din motivele pentru care Curtea Constitutionala a respins legea de comasare a alegerilor locale cu cele parlamen­tare a fost si pentru ca incalca dreptul de a fi ales. Potri­vit articolului 37 din Constitutie, "au dreptul de a fi alesi cetatenii care in­deplinesc conditiile pre­va­zute in ar­ticolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). Candidatii trebuie sa fi impli­nit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera De­pu­ta­tilor sau in or­ganele administratiei publice lo­cale, varsta de cel putin 33 de ani pen­tru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte". Articolul 16(3) prevede ca "functiile si dem­ni­tatile publice, civile sau m­ilitare, pot fi ocupate de persoanele care au ce­ta­tenia ro­mana si domici­liul in tara".

CCR a explicat in motivarea res­pin­gerii legii de comasare de ce se in­calca dreptul de afi ales. "Organiza­rea la aceeasi data a celor doua cate­go­­rii de alegeri determina incalcarea drep­tului de a fi ales, prevazut de art.37 din Constitutie. Aceasta in­tru­cat exista situatii in care un candidat care nu a castigat un mandat de ales local (primar sau presedinte de consi­liu judetean), sa-si exprime dorinta de a participa la alegerile nationale pentru un mandat de parlamentar (depu­tat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai in cazul unor alegeri care se desfasoara la date diferite", se arata in motivarea CCR. Ca urmare, acelasi lucru poate fi valabil si in cazul co­ma­sa­rii parlamentarelor cu preziden­tialele. Desi Constitutia prevede dreptul de a fi ales inca din 1991, pana in 2008, cand alegerile parlamentare au fost separate de cele prezidentiale, cele doua scrutinuri au avut loc in aceeasi zi, fara ca acest lucru sa fi fost contestat.